Parcul National Ceahlau este situat la 10 km vest de orasul Bicaz si este delimitat de vaile Bistritei, Bistricioarei si Bicazului.

Date geografice

Asezare geografica: lantul central al Carpatilor Orientali

Pozitionare: 47o latitudine N, 26o longitudine E

Suprafata: 290 kmp

Muntele Ceahlau este cel mai inalt din Muntii Bistritei, reprezinta cea mai mare atractie turistică din Carpaţii Orientali si este cel mai important masiv din Moldova. Considerat de catre daci ca fiind salas al zeului Zamolxis, numele stravechi al Masivului Ceahlau este Pion (Peon) care inseamna “casa stalpului”. Totodata, Masivul Ceahlau este considerat al doilea munte sfant al crestinatatii, dupa Muntele Athos. Probabil, din acest motiv este foarte des intalnit printre operele marilor scriitori romani Alexandru Vlahuta, Calistrat Hogas si Mihail Sadoveanu.

Muntele Ceahlau este cuprins intre Valea Schitului (locul unde se afla statiunea si manastirea Durau), raul Izvorul Alb, izvoarele paraului Ursu si lacul Izvorul Muntelui. Format in Cretacic, Masivul este alcatuit din roci sedimentare care sub actiunea timpului  au dat nastere la numeroase stanci, fiecare cu legenda ei, devenite in timp puncte de atractie turistica: Toaca, Panaghia, Detunatele, Claile lui Miron, Furculita, Piatra cu Apa, etc. Climatul care domina in masiv este un climat aspru montan cu temperaturi scazute in cea mai mare parte a anului. Cele doua varfuri care domina masivul sunt varful Ocolasul Mare (1907 m) si varful Toaca (1900 m).

Masivul Ceahlau: poze

Click pentru a vedea toate albumele foto

Muntele Ceahlaul are o istorie demna de invidiat si anume: in 1716 a fost primul munte din Romania care a intrat in literatura, in 1809 primul munte urcat turistic, in 1840 apare la Iasi primul ghid turistic pentru un munte scris de catre Aga Gh. SAsachi iar in 1914 s-a infiintat cabana Dochia care a determinat dezvoltarea drumetiei in aceasta zona (dintre cabanele de creasta din România, aceasta este situata la cea mai mare altitudine si este cea mai bine dotata cabana de acest gen).

Parcul National Ceahlau a fost constituit in anul 1955 ca arie protejata iar limitele actuale au fost marcate in anul 2003, desfasurandu-se pe o suprafata de 7.742,5 ha. Rezervatia cuprinde trei arii protejate si anume: Rezervatia Stiintifica “Ocolasul Mare”, Rezervatia natural botanica “Polita cu Crini” si Monumentele naturii “Cascada Duruitoarea” si “Avenul Mare”. In cadrul lor se regasesc peste 1100 specii de flori si 90 de specii de pasari si animale care sunt protejate.

Printre exemplarele de flora protejate intalnim cinci specii floristice declarate monumente ale naturii, si anume: Floarea de colt, Papucul doamnei, Ghintura galbena, Sangele voinicului si Bulbucii de munte. Alte specii rare protejate sunt zada (laricele – singurul conifer cu frunzele cazatoare), gentiana, crucea voinicului, ruscuta de primavara, deditelul si angelica.

Dintre speciile rare de fauna protejate in aceasta rezervatie putem enumera: broasca raioasa cenusie sau verde, broasca rosie de padure, vulturul negru, acvila de munte, capra neagra, ursul, lupul, cerbul, rasul, pisica salbatica, lacarul, minunita, sorecarul, uliul porumbar, cocosul de munte si sticletele.

Un alt punct important de atractie al Parcului Ceahlau il reprezinta cascada Duruitoarea cu o inaltime de peste 30 m al carui zgomot caracteristic i-a dat si numele. Pe masiv sunt construite 4 cabane din care doar trei sunt deschise publicului, si anume: Cabana Izvorul Muntelui ( 797 m alt), Cabana Fantanele ( 1200 m alt), Cabana Dochia (1790 m alt) si Cabana Stanilelor (1400 m alt). In anul 1993 s-a ridicat pe Masivul Ceahlau cel mai inalt asezamant monahal din Romania, schitul “Schimbarea la Fata”.

In scop turistic, pe Masivul Ceahlau sunt amenajate 7 trasee turistice omologate.