Muntele Ceahlau, batranul rege al Carpatilor Moldovei, considerat de daci ca salas al zeului Zamolxis se spune ca s-a facut din porunca imparateasca. Legenda vorbeste despre imparatul Traian, cuceritorul Daciei, care a dat porunca sa se inalte acest munte pentru a apara oamenii din aceste locuri de hoardele barbare venite de la Rasarit.

Ca sa se indeplineasca aceasta grea porunca a imparatului au fost adusi toti robii luati de la Decebal. Acestia au muncit neincetat si au asezat piatra peste piatra pana cand au ridicat o stanca suficient de mare pentru a-l multumi pe imparat. In final, porunca a fost indeplinita dar cei mai multi robi au murit de epuizare, efortul lor de a ridica un asemenea munte a fost cumplit.

Multumit de munca lor, imparatul Traian a cerut sa fie asezata in varful muntelui o toaca si un soldat care sa stea de straja. Acesta trebuia sa bata toaca ori de cate ori vedea navalind dusmanii si sa vesteasca locuitorii din vale de venirea acestora. Intr-o zi, soldatul a fost rapus de o sageata vrajmasa si nu a mai putut sa bata toaca ca sa-i anunte. De atunci, se spune ca s-au repezit dusmanii pe tara noastra ca roiu si nimeni nu a mai putut sa-i opreasca.

Alta versiune a legendei despre existenta muntelui Ceahlau o intalnim in textul urmator:

Pe tot intinsul tarii nu este alt munte mai cunoscut, mai cautat, mai des pomenit. A dat nastere la povesti si legende in popor, la descrieri minunate din partea multor scriitori. Faima lui nu consta numai in amanuntita arhitectura a formelor de piatra, care au rascolit imaginatia poporului, nu i-au stabilit-o numai impunatoarea-i infatisare, inaltandu-se deasupra celorlalţi munţi invecinati, cat faptul ca prin aceasta e in adevar un far zarit de la mari departari…

I. Simionescu