La cumpana dintre ani conform traditiei in judetul Neamt se organizeaza jocurile cu masti care celebreaza sarbatoarea „tuturor nebuniilor“, in noaptea cand se instaureaza „legea armoniei universale“. De secole intregi, jocurile cu masti, “Capra“, “Ursul” ori “Calutii” se bucura de o mare popularitate in randul oamenilor si alaturi de aceste personaje principale se formeaza adevarate alaiuri din „tigani“, „mosi“, „babe“, „unchiesi“, „jidani“, „turci“, „tapi“, „badarani“ si altii, personaje denumite “Uratii” sau “Frumosii”, special create in functie de imaginatie si posibilitati. Rolurile pe care le joaca la cumpana dintre ani fiecare masca, in zona Neamtului sunt:

Capra – conform traditiei, in Neamt Capra este o masca al carei cap este cioplit din lemn, cu maxilarul inferior mobil, pentru a „clampani“ si acoperit cu blana de ied sau iepure. Cel care poarta aceasta masca danseaza frenetic in fiecare casa pe care o colinda. Masca are coarne din lemn sau de capra ori cerb care sustin margelele si basmalele fetelor, panglici si ciucuri, beteala, iedera si busuioc. Corpul caprei este confectionat din panza sau covoare pe care se cos cordele din panza sau hartie colorata. Jocul cu „Capra“ este un spectacol de pantomima care reprezinta moartea si reinvierea Caprei.

Ursul – legendele descriu ursul ca fiind un animal cu virtuti de protector, terapeutice si meteorologice, iar sensul acestui joc cu masti simbolizeaza moartea si reinvierea naturii. In tinutul Neamtului, masca pentru “Urs” este spectaculoasa, confectionata din blana de oaie si capul animalului. Cortegiul care insoteste “Ursul” este condus de un “ursar”, care indeamna ” animalul” la dans in ritmul tobelor.

Calutii – este unul din jocurile care nu puteau sa lipseasca in aceasta zona, reprezentand simbolul tineretii vesnice. Tinerii invesmintati in „Caluti“ trebuie sa danseaza cu frenezie si gratie, pentru a exprima legatura sacra dintre om si animalul care i-a stat aproape si l-a slujit cu sarguinta din cele mai vechi timpuri. Capul mastilor este sculptat in lemn, acoperit cu panza rosie si decorat cu un harnasament din curele de piele sau din braie tesute. Acesta se fixeaza intre doua bucati de lemn, peste care se pun covoare. Flacaii care joaca rolul de “Caluti” si poarta masca sunt imbracati in costume populare specifice zonei.

„Uratii” sau „Frumosii” – sunt personajele care merg inaintea alaiului format din Capra, Ursu ori Calutii. Acestia au rolul de a atrage atentia si de a inviora atmosfera de sarbatoare. Mastile purtate de aceste personaje sugereaza cele mai stranii momente ale vietii omenesti – „Mosi“, „Babe“, „Negustori“, „Unchesi“, „Tigani“, „Turci“, figuri umane imortalizate caricatural.

Sorcova (1 ianurie)  – Copiii merg de Sf Vasile cu Sorcova si Semanatul pe la rude si vecini, pentru a le ura sanatate si belsug in noul an. Sorcova facuta odinioara din ramuri inflorite, puse la inmugurit de Sf. Andrei si impodobite cu ciucuri rosii, este astazi confectionata din flori artificiale din hartie colorata, agatate pe o vergea de lemn. Pe la case umbla mai intai sorcovitori care recita urari de sanatate si belsug, dupa care sunt inlocuiti de semanatori cu traistute traditionale cu grau, porumb si fasole. Semanatorii sunt cei care arunca cu  boabe prin casa pentru a aduce belsug.