Ţinutul Neamţului este locul unde de-a lungul timpului numeroşi domnitori au construit fortificaţii şi lăcaşe de cult ce au dăinuit până astăzi. Aici, la Neamţ s-au format  puternice nuclee de cultură susţinute şi îmbogăţite în timp de numeroase personalităţi ale spiritualităţii româneşti.

Cu un trecut bogat în evenimente istorice acest ţinut unic în România ne încântă printr-un număr mare de monumente valoroase, dar şi printr-un peisaj mirific. Iată câteva din Ctitoriile Moldave care trebuie vizitate în judeţul Neamţ:

Curtea şi Biserica Domnească din Piatra Neamţ situată în centru oraşului reprezintă un ansamblu architectural medieval construit în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. În prezent se păstrează doar o parte din această Curte Domnească şi anume: Biserica “Sfântul Ioan”, Turnul Clopotniţă, o parte din ziduri şi din beciuri şi o bogată colecţie de patrimoniu cultural.

Cetatea Neamţului care a cunoscut epoca sa de glorie în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Această cetate medievală a avut un rol decisiv pentru întreaga Moldovă.

Mănăstirea Neamţ datează din secolul al XIV-lea şi este cea mai veche  şi însemnată aşezare monahală din Moldova. Aici se găseşte un important centru de cultură şi de artă si anume: biserica mănăstirii, biblioteca, şcoala de caligrafi şi miniaturişti, tipografia, ateliere de gravură în lemn, şcoala de pictură şi muzeul de artă veche.

Mănăstirea Bistriţa datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi este locul unde a fost îngropat domnitorul Alexandru cel Bun. Aici se găseşte Icoana Sfânta Ana, Muzeul de Artă Veche şi în paraclis se păstrează pictura murală.

Mănăstirea Războieni a fost construită de domnitorul Stefan cel Mare după lupta de la Valea Albă. Această biserică – mausoleu a fost ridicată deasupra gropii comune a eroilor căzuţi în această luptă.

Mănăstirea Tazlău este una dintre cele mai monumentale ctitorii ale voievodului Ştefan cel Mare. Această mănăstire este o adevărată fortăreaţă înconjurată de ziduri cu metereze şi turnuri de apărare, decorată cu ceramică smălţuită şi cărămidă aparentă.

Mănăstirea Pângăraţi datează din sec al XV lea şi este unică prin arhitectura ei. Clădirea bisericii vechi adăposteşte două biserici suprapuse cu intrări separate. Tot aici se află şi Colecţia de artă veche formată din obiecte de cult, veşminte şi tipărituri.

Mănăstirea Durău cuprinde: Biserica “Buna Vestire” , Casa Mitropolitului Veniamin Costachi,  Casa Varahil Moraru, Staretia, Clopotnita de zid si Clopotnita de lemn. Interiorul bisericii este pictat în ceară, în tehnica encaustică, de către Nicolae Tonitza şi ucenicii săi.

Mănăstirea Agapia este celebră pentru pictura lui Nicolae Grigorescu care a creat aici o operă de excepţie dar şi pentru colecţia Muzeului de Artă Medievală şi satul mănăstiresc de măicuţe.

Mănăstirea Văratec cuprinde Biserica “Adormirii Maicii Domnului” , Biserica “Sfântul Ioan Botezatorul” – secolul XIX, lânga care se gaseste mormântul Veronicăi Micle, Biserica “Schimbarea la Fata” – secolul XIX, Muzeul de Artă Veche şi satul mănăstiresc de măicuţe.

Mănăstirea Sihăstria datează din anul 1655 şi este locul unde au trăit şi au fost îngropaţi marii duhovnici ai Moldovei: Părintele Cleopa şi părintele Paisie Olaru.

Mănăstirea Secu are o vechime de peste 500 de ani şi se prezintă sub forma unei cetăţi dreptunghiulare. Biserica este aşezată în mijlocul zidurilor masive din piatră iar alături de aceasta se află şi Muzeul de artă veche unde sunt expuse obiecte de cult.

Mănăstirea Horaiţa este deosebită pentru faptul că biserica prezintă elemente din arhitectura romano-bizantină dar si influenţe rusesti, prevăzută cu opt turle repartizate deasupra bisericii. Pictura şi catapeteasma bisericii sunt în stil neobizantin.

Vizitaţi Ţinutul Neamţului şi bucuraţi-vă de frumuseţea acestor Ctitorii Moldave care au dăinuit de-alungul timpului.