Toate obiectivele culturale şi religioase, cadrul natural deosebit şi bogăţia tradiţiilor populare, fac din zona Roznovului a adevărată atracţie turistică. Turiştii pot vizita aici pe lângă aceste obiective şi satul nemţeam purtător de valori spirituale autentice şi păstrător al tradiţiilor neamului.

Biserica Sf Nicolae din Roznov – aşezată în Parcul Roznov, Biserica “Sf Nicolae” a fost construită la sfârşitul secolului al XIX lea de renumitul proprietar şi om politic, colonelul Gheorghe Ruset Roznovanu în amintirea fiului său, Alexandru, care a murit la 20 de ani, de pneumonie. Clădirea bisericii frapează prin arhitectura neobişnuită în această zonă, fiind desprinsă parcă din lanţul de biserici ce domină Rusia. Acest lucru se datorează legăturilor pe care familia Roznovanu le avea cu nobilimea rusă şi cu ţarul.

Cascada Duras din Neguleşti – s-a format la 4,5 km în amonte de staţiunea Neguleşti, pe cursul superior al pârâului Iapa. Drumul pleacă din faţa staţiunii şi se continua pâna la Ocolul Silvic Frasin unde este o barieră din lemn. De aici, dupa aproximativ 300 m pe partea stângă prin desisul crengilor de brad se zăreşte apa învolburată a cascadei. Ca să ajungi la cascadă trebuie să cobori o pantă mai abruptă prin pădure, apoi pe pietrele de lângă pârâu poţi înainta până aproape de locul unde se varsă cascada.

Mănăstirea Nechit – Aşezământul monahal de la Nechit este construit într-o poiană din marginea de vest a satului Nechit, înconjurată de dealuri împădurite. Locul acesta a fost ales de către sihastrul Nechita care s-a nevoit şi rugat pe aceste plaiuri şi de la care valea, muntele şi pârâul ce străjuiau locul lui de închinăciune şi-au luat numele. Prima biserica din zid a fost construita in anul 1875 si astfel, Schitul Nechit, a redevenit un asezamant monahal prosper. Aşezământul monahal mai cuprinde patru clădiri care au destinaţie de chilii şi anexe gospodareşti şi Casa Pelerinul – o clădire din lemn de trei etaje situată în partea de sud, care impresionează prin execuţia arhitectonică.

Mănăstirea Tazlău – Aşezământul monahal de la Tazlău apare menţionat pentru prima dată într-un document  din 30 octombrie 1458, când Ştefan cel Mare la rugămintea egumenului Manastirii Bistrita, Eustatie, întăreşte hotarele braniştei Mănăstirii Tazlău până la Răchitiş. Între anii 1496-1497 are loc construcţia bisericii de zid “Naşterea Maicii Domnului” de la Tazlău pe locul vechii biserici de lemn construită de Alexandru cel Bun, fiind una dintre cele mai monumentale ctitorii la voievodului Ştefan cel Mare.