Parcul Natural Vânători adăposteşte pe teritoriul său numeroase obiective turistice antropice. Cea mai mare atracţie dintre aceste obiective o constituie mănăstirile, vechi locaşuri monahale de cult care au dăinuit până astăzi. Printre ele se numără:

Mănăstirea Neamţ cunoscută şi sub denumirea de „Ierusalimul ortodoxiei române”, datează de pe vremea domnitorului Petru I Muşat şi este cea veche mănăstire din Moldova. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de voievodul Ştefan cel Mare şi este considerată cel mai interesant şi reprezentativ monument al arhitecturii vremii având faţadele bogat împodobite cu motive ornamentale. Pictura în frescă originală s-a mai păstrat în pridvor, pronaos, naos şi altar, precum şi în încăperea mormintelor.

Mănăstirea Văratec amplasată într-un cadru natural deosebit este cunoscută ca fiind mănăstirea cu cel mai mare număr de maici din ţară. Biserica mănăstirii datează din anul 1808 şi este o construcţie în stil moldovenesc având formă de navă şi acoperişul prevăzut cu două turle cilindrice. Muzeul mănăstirii păstrează un valoros patrimoniu cultural-artistic şi istoric. În satul mănăstiresc Văratec se află şi mormântul poetei Veronica Micle.

Manastiri din Parcul Natural Vanatori, judetul Neamt

Manastirea Agapia a fost ctitorită de fratele voievodului Vasile Lupu şi este cunoscută pentru pictura interioară executată de pictorul Nicolae Grigorescu. Acesta a reuşit să îmbine cu succes stilul neoclasic cu tradiţia bizantină şi arta românească. A pictat 29 de lucrări originale realizând un stil românesc al picturii religioase. Mănăstirea deţine o biblioteca cu cărţi foarte vechi şi un muzeu cu artă religioasă medievală. În satul mănăstiresc se poate vizita casa memorială a scriitorului roman, Alexandru Vlahuţă.

Manastirea Agapia Veche datează din secolul al XIV lea şi biserica mănăstirii a fost de mai multe ori reconstruită. Lăcaşul care se vizitează astăzi a fost reconstruit în întregime între anii 1990-1994 folosindu-se grindă groasă de pin , dar clopotniţa este originală. De aici, pe traseele amenajate în parc, se poate ajunge la Mănăstirea Secu şi Mănăstirea Sihăstria.

Mănăstirea Secu este o vatră monahală de intensă trăire duhovnicească a cărei vechime se ridică la aproape 500 de ani. Muzeul mănăstirii adăposteşte un tezaur format din numeroase  obiecte de cult, manuscrise, veşminte, tipărituri  de o mare valoare artistică şi istorică. Colecţia de obiecte bisericeşti a Mănăstirii Secu a fost apreciată şi de către Nicolae Iorga care a descris-o ca fiind „marea minune a Secului”.

Mănăstirea Sihăstria este unul dintre lăcaşurile de cult care a avut un rol important în trecutul Moldovei medievale. Aşezată la margini de păduri seculare, pe un platou însorit înfipt în coasta muntelui, mănăstirea este locul unde şi-au trăit viaţa monahală unii dintre cei mai mari duhovnici din întreaga ţară, şi anume: Părintele Cleopa, Ieroschimonahul Paisie Olaru, Schimonahul Irineu Protcenco şi Arhimandritul Ioanichie Balan.

Mănăstirea Horaiţa datează din prima jumătate a sec. al XIX lea şi este unică prin elementele de arhitectură romano-bizantină, precum şi prin influenţele ruseşti remarcate în numărul şi configuraţia celor opt turle. Biserica mănăstirii impresionează prin frumuseţea picturii din interior realizată în stil neobizantin, pe un fond cărămiziu, dar şi prin catapeteasma realizată la Viena şi sculptată în stil baroc.