Întreaga zonă a Ţinutului Neamṭ adăposteṣte numeroase sihăstrii a căror începuturi sunt prea puṭin cunoscute pelerinului de astăzi. Iată câteva dintre acestea:

Sihăstria Neamṭului este considerată cea mai veche aṣezare isihastă din Moldova. Menṭiuni despre primii călugări care s-au stabilit pe aceste locuri ṣi au construit o biserică de lemn datează de la sfârṣitul secolului al XII lea.

Sihăstria Horăicioara a luat fiinṭă la sfârṣitul secolului al XVII lea datorită unor călugări nemṭeni retraṣi la liniṣte în poienile singuratice din Munṭii Horaiṭei. Aceṣtia s-au nevoit în colibe de lemn sub vârful muntelui Horăiciorul ṣi au construit o biserică cu hramul „Buna Vestire”.

Sihăstria Almaṣ s-a întemeiat în secolul al XVII lea pe Valea Almaṣului, o vale de munte situată la câṭiva km sud de muntele Horăicioara. Biserica a fost construită de un bun creṣtin ardelean pe nume Almaṣ.

Inceputurile sihastrilor in Neamt

Sihăstria de pe Valea Cuiejdiului este locul unde s-au nevoit de-a lungul timpului mai multe călugăriṭe care au întemeiat în prima jumătate a secolului al XVII lea schitul de maici Gârcina.

Sihăstria Bistriṭa datează din prima jumătate a secolului al XIV lea când un grup de sihaṣtrii au construit o biserică de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului ” ṣi au întemeiat o mică sihăstrie pe valea retrasă a unui pârâu ce izvorăṣte de sub muntele Bisericani.

Sihăstria Bisericani care datează de la începutul secolului al XV lea ṣi ocupă un loc de frunte datorită vieţii duhovniceṣti a unor călugări precum cuviosul Iosif ṣi cei 17 ucenici ai săi, cuviosul Chiriac ṣi mulṭi alṭii. A fost prima ṣi singura aṣezare monahală românească care a adus la noi regula de viaṭă numită „achimită”, adică neadormită, după tradiṭia mănăstirii Studion din Constantinopol.

Sihăstria Tazlău datează încă din secolul al XIV lea când mai mulṭi sihaṣtri s-au nevoit fie pe valea pârâului Nechit, fie spre izvoarele pârâului Tazlău. Biserica a fost construită în anul 1487 de voievodul Ştefan cel Mare având ca hram „Naṣterea Maicii Domnului”.

Sihăstria lui Nechita s-a întemeiat în secolul al XVII lea de către Nichita Sihastrul în apropiere de Tazlău într-o vale brăzdată de un pârâu. Biserica de lemn care a fost înălṭată în acest loc cu hramul „Sfântul Nicolae” este cunoscută sub numele de Sihăstria lui Nechita.

Sihăstria Tarcău s-a întemeiat în secolul al XVII lea pe valea pârâului Tarcău în poienile neumblate aflate în adâncul munṭilor. Aici a venit schimonahul Irinarh de la Mănăstirea Neamṭ împreună cu ucenicii săi. Biserica de lemn a fost construită în anul 1833 de ieroschimonahul Avramie cu hramul „Toṭi Sfinṭii”.