Parcul Natural Vânători emană o dulce ṣi blândă liniṣte atât de dragă oricărui suflet obosit de agitaṭia cotidiană. Frumuseṭea acestui meleag nu este doar una naturală. Aceasta vine din armonia peisajelor ṣi frumuseṭea colorată a anotimpurilor aşternută pe splendida mantie a vegetaṭiei sale. Călătorul ajuns aici, resimte ṣi o continuă sărbătoare a sufletului, dată de prezenṭa pitorescă ṣi încărcată spiritual a numeroaselor schituri ṣi mănăstiri, fiecare cu istoria sa zbuciumată.

Pe aceste meleaguri se află salba mănăstirilor care fac să-ṭi tresalte inima numai la auzul simplei înṣiruiri a numelor lor: Neamṭ, Secu, Sihăstria, Sihla, Agapia ṣi Văratic. Tot aici se află, de peste ṣase veacuri, Cetatea Neamṭ, acel străvechi „cuib de vulturi” al istoriei ṣi vitejiei, deseori evocat de cronicari ṣi mari scriitori ai vremii. Aici, la Humuleṣti, nu departe de apa râului Ozana „cea frumos curgătoare ṣi limpede ca cristalul în care se odihneṣte cu mâhnire Cetatea Neamṭului de atâtea veacuri” se află casa copilăriei ṣi amintirilor lui Creangă, cel mai mare povestitor român.

Pe aici, prin Pădurea de argint ṣi Codrii de aramă, dar ṣi pe la Văratic, au păṣit Mihai Eminescu ṣi Veronica Micle. Aici, la Agapia pot fi admirate picturile tânărului Nicolae Grigorescu, iar de la mănăstirile Secu ṣi Neamṭ până la Cetate ṣi apoi la Agapia, a căutat parte din chipul „României pitoreṣti” romanticul visător Alexandru Vlahuṭă. Tot la Agapia a găsit chipul viitoarei iubiri Gala Galaction, iar prin Munṭii Neamṭului au hălăduit scriitorii Calistrat Hogaṣ ṣi Mihail Sadoveanu.

Indiferent de unde vii în Parcul Natural Vânători privirea îṭi tresare adesea, impresionată de mirifica desfăṣurare a formelor de relief din jur. Valorile naturale ale acestui parc, pe care au hălăduit cândva ṣi zimbrii voievodali impresionează călătorul prin frumuseṭea lor, dar ṣi prin celebrele legende ṣi emoṭionantele evocări literare.