Mănăstirea Văratic este una dintre cele mai mari ṣi mai vizitate mănăstiri ortodoxe de maici din Ţinutul Neamṭ. Biserica mare a mănăstirii uimeṣte vizitatorul prin frumuseṭea interioară unde se păstrează ṣi astăzi picturile originale, icoane ṣi obiecte de cult vechi cu o mare valoare istorică ṣi culturală.

În pridvorul bisericii predomină pictura murală a celor două scene „Raiul” ṣi „Iadul” care conturează intrarea străjuită deasupra cu pisanie din a cărei înscripṭie aflăm data la care a fost ridicată biserica. Pronaosul, redus ca suprafaṭă, este împodobit cu două icoane mari ale Mântuitorului ṣi Maicii Domnului cu Pruncul, ferecate în argint ṣi separate de naos printr-un zid care se sprijină pe doi stâlpi cu capiteluri ionice târzii.

Naosul este încăperea cea mai mare a bisericii în care vizitatorul poate admira catapeteasma impunătoare, sculptată în esenṭa lemnului de tisă ṣi suflată cu aur. Aceasta a fost executată în anul 1815 de către artistul Constantin Zugravul. Trecerea de la corpul clădirii la turle se face prin arcuri pieziṣe moldoveneṣti ṣi prin pandative.

Icoanele împărăteṣti care împodobesc catapeteasma sunt impresionante, radiază de lumină ṣi căldură, îndemnând pelerinul la rugăciune ṣi mulṭumire. Cele mai frumoase sunt: Mântuitorul Isus Hristos „Sfânta Mahramă”, pictată de Nicolae Grigorescu, „Maica Domnului Împărăteasă” străjuită de cinci candele de argint ṣi „Sfânta Ana” făcătoare de minuni. Pictura bisericii a fost realizată la anul 1841 ṣi refăcută la 1882 de către doi pictori autohtoni, T. Ioan ṣi D. Iliescu.

În pronaos se află îngropat duhovnicul Iosif, cel dintâi ctitor ṣi povăṭuitor al mănăstirii Văratic. Alături de el, pe o măsuṭă modestă este aṣezat un sicriaṣ de lemn sculptat în care se află moaṣte ale sfinṭilor care ocrotesc biserica. Lângă absida altarului sunt mormintele celor mai vrednice maici care au contribuit la ctitoria acestui lăcaṣ de cult.