A venit primăvara ṣi pentru a vă bucura din plin de acest anotimp vă invităm în Ţinutul Neamţului, pe un traseu care pleacă din Piatra Neamṭ spre Hanu Ancuṭei, unde sunt locuri pline de istorie ṣi peisaje superbe. Parfumul naturii înflorite ṣi verdele crud al câmpurilor te îndeamnă să descoperi frumuseṭea naturii ṣi aerul dulce al primăverii.

Situată la o distanṭă de aproximativ 17 km de municipiul Piatra Neamṭ, pe teritoriul comunei Ştefan cel Mare, în depresiunea Cracăului, cu o altitudine de 512 m, stânca cu chip de om de la Şerbeṣti este un loc de unde poṭi admira câmpurile care alternează într-un minunat joc de culori: verde, galben, maroniu. Această rezervaṭie naturală geologică deosebită reprezintă un punct fosilier care conṭine resturi de moluṣte ṣi impresiuni de plante ṣi constituie un punct cheie pentru înṭelegerea fenomenelor geologice din aceasta zonă.

Primavara la Stanca Serbesti si Hanul Ancutei

Pe acest traseu, un loc plin de istorie îl reprezintă şi Mănăstirea de la Războieni care a fost ctitorită de voievodul Ştefan cel Mare în amintirea sângeroasei bătălii de la Valea Albă din anul 1476. Această biserică mausoleu simbolizeză de fapt pomenirea unei înfrângeri, un omagiu adus luptătorilor moldoveni care şi-au apărat credinţa în care se născuseră şi patria străbună. Mănăstirea Războieni reprezintă una din marile valori ale patrimoniului istoric artistic românesc, dăinuind peste secole ca un simbol al spiritului de sacrificiu care a caracterizat dintotdeauna existenṭa acestui neam.

După o zi de plimbare prin frumoasele locuri din Ţinutul Neamţului poṭi face un popas şi la Hanul Ancuţei situat pe teritoriul comunei Tupilați, la intersecţia drumurilor care duc spre Piatra Neamṭ şi Roman. Hanul este locul care aminteşte de vremurile de altădată în care s-a conservat spiritului sadovenian moldovenesc. Prezentat de marele scriitor român Mihail Sadoveanu în volumul de povestiri “Hanu-Ancuţei” , hanul era ca o cetate “în care puteau oploşi oameni, vite şi căruţe şi nici habar n-aveau dinspre partea hoţilor“. În prezent, hanului i s-a dat o înfăţişare autentic românească prin crearea unor mici expoziţii de costume populare specifice zonei şi de obiecte de ceramică şi din lemn.