Nicăieri în ṭara noastră nu există un loc care să adăpostească o atât de bogată ṣi rodnică viaṭă călugărească ca în Ţinutul Neamṭului. Sălbăticia munṭilor, desiṣul pădurilor, liniṣtea poienilor ṣi frumuseṭea văilor au constituit cu adevărat vetre unde credinṭa în Dumnezeu nu s-a stins niciodată. Mănăstirile din Neamṭ de-a lungul existenṭei lor au reprezentat repere de moralitate, de pioşenie şi viaţă duhovnicească, de credinţă şi dăruire. Vă invităm să vizitaṭi ṣi să descoperiṭi patru mănăstiri celebre, adevărate monumente de arhitectură cu o istorie zbuciumată.

Mănăstirea Neamṭ, potrivit documentelor datează din secolul al XIV-lea ṣi este cea mai veche ṣi însemnată aṣezare monahală din Moldova, fiind denumită ṣi “Ierusalimul Ortodoxiei Române”. În prezent, în incinta mănăstirii se află două biserici, două paraclise, turnul-clopotniṭă cu 11 clopote, Seminarul Teologic “Veniamin Costache”, dar ṣi un muzeu cu o Colecṭie de artă bisericească ṣi Sala tiparului. Biserica a fost ctitorită de voievodul Ştefan cel Mare şi este considerată cel mai interesant şi reprezentativ monument al arhitecturii vremii având faţadele bogat împodobite cu motive ornamentale. Aṣezământul mai are ṣi cea mai veche bibliotecă mănăstirească cu 18.000 de volume contribuind astfel, la dezvoltarea culturii ṣi artei româneṣti medievale.

Manastiri celebre din Tinutul Neamt

Mănăstirea Sihăstria este unul dintre lăcaşurile de cult care a avut un rol important în trecutul Moldovei. Aşezată la margini de păduri seculare, pe un platou însorit înfipt în coasta muntelui, mănăstirea este locul unde şi-au trăit viaţa monahală unii dintre cei mai mari duhovnici din întreaga ţară, şi anume: Părintele Cleopa, Ieroschimonahul Paisie Olaru, Schimonahul Irineu Protcenco şi Arhimandritul Ioanichie Balan. În cadrul aṣezământului monahal s-a construit în anul 1998 Catedrala “Sf Teodora” care are o arhitectură deosebită.

Mănăstirea Agapia a fost ctitorită de fratele voievodului Vasile Lupu şi este cunoscută pentru pictura interioară executată de pictorul Nicolae Grigorescu. Acesta a reuşit să îmbine cu succes stilul neoclasic cu tradiţia bizantină şi arta românească. A pictat 29 de lucrări originale realizând un stil românesc al picturii religioase. Mănăstirea deţine o biblioteca cu cărţi foarte vechi şi un muzeu cu artă religioasă medievală. În satul mănăstiresc se poate vizita şi casa memorială a scriitorului român, Alexandru Vlahuţă.

Mănăstirea Petru Vodă a fost construită la sfârṣitul secolului al XX lea, la dorinṭa credincioṣilor din satul Petru Vodă ṣi prin bunăvoinṭa autorităṭilor locale care au pus la dispoziṭie, în poiana Haṣca, terenul necesar construcṭiei. In anul 2003 s-a început construcṭia bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, care a fost lucrată de meṣteri maramureṣeni, în stil maramureṣean. Acest lăcaṣ de cult mai este cunoscut credincioṣilor ca fiind locul unde ṣi-a trăit ultimii ani de viaṭă monahală părintele Iustin Pârvu, considerat unul dintre cei mai mari duhovnici ai ṭării.