De 45 de ani încoace, în luna iulie, are loc în localitatea Războieni cea mai mare şi mai veche manifestare cunoscută de-a lungului bazinului Văii Albe, „Sărbătoarea Războienilor”, sărbătoare strâns legată de monumentul din parcul comunal care a fost ridicat de către ofiţerii Regimentului “15 Războieni” în memoria ostaşilor căzuţi în lupta de la Valea Albă, în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Monumentul este opera sculptorului alsacian Visenberger, fiind inaugurat în prezenţa lui V. A Urechia, la data de 27 octombrie 1879, cu prilejul unor manifestări la care au participat mii de oameni. Prima manifestares-a desfăşurat la iniţiativa lui Spiru Haret, la 29 august 1903, când trecuseră deja 400 de ani de la moartea domnitorului.

„Sărbătoarea Războienilor” se desfăşoară în fiecare an, pe parcursul a două zile, sâmbătă şi duminică. În aceste zile au loc manifestări la Troiţa ridicată în satul Valea Albă, unde se presupune că ar fi avut Ştefan cel Mare punctul de comandă în confruntarea cu oastea lui Mahomed la 26 iulie 1476.

Biserica  din incinta Mănăstirii Războieni a fost înălţată din porunca domnitorului, 20 de ani mai târziu, în anul 1496. De-a lungul celor cinci veacuri de existenţă, Biserica lui Ştefan cel Mare a suferit multiple intervenţii, în anii 1975 – 1977, sfântul lăcaş revenind la aspectul iniţial. Fiind construită din piatră cioplită, biserica este o zidire asemănătoare cu ctitoriile de la Piatra Neamţ şi Borzeşti. Pe peretele dinspre sud, în dreapta uşii, se află pisania scrisă în slavonă, după dorinţa lui Ştefan, în care se descrie pe scurt confruntarea armată din anul 1476.