Se spune şi se ştie de către fiecare credincios, că în fiecare dintre noi există o scânteie de Lumină Sfântă, că Lumina Sfântă este şi o simţim întruna în suflet, în inimile noastre, nu numai de Înviere. Cu atât mai mult, cel ce o pierde pe parcursul anului o va regăsi în  bisericile din mănăstiri unde maici şi călugări se nevoiesc pentru a păstra credinţa  în Dumnezeu a acestei naţii creştine. O Lumină care, cu cheile iubirii şi iertării ne deschide calea spre noi înşine şi spre aproapele nostru, ne dă putere să nu cedăm neputinţei şi deznădejdii, pentru a putea face faţă încercărilor, temerilor, energiilor negative, şi, cu înţelegere, eliberându-ne de ură şi patimi, să mergem mai departe. În preajma Sărbătorilor Pascale vă propunem să treceţi pragul mănăstirilor din judeţul Neamţ, vestite prin vechimea lor şi prin aceea că aici au trăit oameni de seamă, cărturari şi duhovnici renumiţi, pentru a sărbători Învierea şi a primi Lumina. Mănăstirea Neamţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, devenită Ierusalimul ortodoxiei româneşti, dar şi la salba de mănăstiri Petru Vodă, Secu, Sihăstria, Agapia, Văratec, Horaiţa, Bistriţa, Pângăraţi, Durău și celelalte mănăstiri, binecunoscute pentru comorile pe care le au în păstrare, mai cu seamă icoanele făcătoare de minuni, își vor deschide porțile, își vor împodobi altarele, fiind locuri unde să vă închinaţi, să vă rugaţi, să luaţi Lumina Sfântă!