În jurul anului 1500 un grup de sihaștri de la Mănăstirea Neamț se așează pe Valea Pârâului Secu care, sub conducerea ieroschimonahului Zosima, în anul 1530 vor întemeia Schitul lui Zosima. Domnitorul Petru Rareș va fi cel care va înălța o biserică pentru noul schit, pe locul bisericii cimitirului de astăzi. În anul 1550 schitul a fost îngrădit cu zid de piatră de către Elena, soția voievodului, și de fiii săi. Ctitorii mănăstirii de piatră sunt Nestor Ureche împreună cu soția sa Mitrofana, părinții cronicarului Grigore Ureche.

Din punct de vedere constructiv, Mănăstirea Secu face parte din categoria așezămintelor monastice fortificate. Ziduri puternice cu turnuri pătrate închid o incintă dreptunghiulară, pe laturile căreia se înșiră chiliile cu etaj. Un turn-clopotniță impunător prin masivitate și înălțime acoperă intrarea spre apus.

Racla cu moaște de la Mănăstirea Secu adună lemn din Sf. Cruce, chivotul în care s-au păstrat un fragment din piciorul Sf. Ioan Botezătorul, părticele de la Sf. Arhidiacon Ștefan, Sf. Apostol Andrei, Sf. Pantelimon, Sf. Haralambie, Sf. Ioan Gură de Aur. O icoană făcătoare de minuni este icoana Maicii Domnului Cipriota. Alte puncte de atracție pentru pelerini le reprezintă muzeul din incinta mănăstirii în care se găsesc Cazania Mitropolitului Varlaam (1643), ”Epitaful” ornamentat cu perle și pietre prețioase (1608), obiecte de cult, manuscrise aparținând vestitei școli de copiști și miniaturiști de la Secu. De asemenea, aici se găsesc mormintele Sfinților Varlaam și Ioan de la Râșca și Secu, mormintele ctitorilor Nestor Ureche și soția sa Mitorfana.

Foto: