Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț – expoziție de cărți rare

Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț pune la dispoziția nemțenilor o expoziție inedită care cuprinde valori bibliofile din prețioasa colecție donată orașului Piatra-Neamț și locuitorilor săi de către ilustrul cărturar, Gheorghe Teodorescu Kirileanu. Expoziția este amenajată în Sala Tezaur și poate fi vizitată pe parcursul lunii martie dar și în luna aprilie, de luni până vineri între orele 12:00 – 16:00.

Expoziția a fost deschisă marți, 13 martie 2018, cu prilejul evenimentului de omagiere a patronului spiritual, Gheorghe Teodorescu Kirileanu, la împlinirea a 146 de ani de la naștere (13 martie 1872). La eveniment au participat elevi ai Liceului Tehnologic Economic-Administrativ Piatra Neamț, clasele a X-a G și D, însoțiți de profesorii Elena Butnaciuc, Irina Humă, Livioara-Magdalena Todiresei, Mihaela Dobrea și Maria Tudor.

Expoziția le propune nemțenilor redescoperirea inestimabilei comori de cărți și periodice care i-au aparținut renumitului editor și bibliotecar G.T. Kirileanu și care oglindesc, între altele, orizontul enciclopedic al culturii acestuia și pasiunile sale bibliofile. De la cartea românească veche, cu caracter religios (cea mai veche fiind „Carte Românească de Învățătură“ sau „Cazania lui Varlaam“, Iași – 1643), la tipăriturile aparținând unor prestigioase case editoriale europene (începând cu anul 1615), de la periodicele care marchează începuturile publicisticii românești („Albina Românească“, „Curier de Ambe Sexe“ etc.) și până la ediții ce reflectă evoluția ilustrațiilor grafice o dată cu tehnica tiparului. De asemenea expoziția deschisă în Sala Tezaur a Bibliotecii Județene propune și un număr însemnat de ediții de lux, prin legăturile decorative ce fac din carte și o veritabilă operă de artă.

Prin urmare, expoziția oferă, așadar, nemțenilor un nou prilej de întâlnire cu atât de puțin cunoscuta istorie a cărții și tiparului.

 G.T. Kirileanu, ctitor de bibliotecă și martor al istoriei românilor

Gheorghe Teodorescu Kirileanu (13 martie 1872 – 23 noiembrie 1960) a  donat orașului Piatra-Neamț, prin actul din 24 februarie 1956, 30.000 de volume (publicații dintre anii 1630-1960), act care  stipula înființarea – în casa sa – a unei biblioteci documentare „pentru luminarea poporului“.

G.T. Kirileanu – magistrat, bibliofil, bibliotecar, folclorist și editor al scrierilor lui Creangă – a fost și unul din primii editori ai scrierilor politice ale  lui Eminescu (1905). Membru de onoare (din 1948) al Academiei Române.

În timpul studiilor a funcționat ca secretar al Consiliului inspectorilor școlari și custode la Biblioteca Universitară din Iași  (1897-1900).

După obținerea licenței în drept a lucrat ca magistrat la Iași apoi la Broșteni.

A atras atenția asupra risipirii manuscriselor lui Creangă, la zece ani după trecerea acestuia în veșnicie. La îndemnul lui Titu Maiorescu, a devenit, din 1906, cel mai important și longeviv editor al scrierilor lui Ion Creangă.

Temeinica știință de carte, probitatea caracterului, calitatea și tenacitatea demersurilor sale culturale îi făcuseră un bun renume încă din anii de studii: reputatul filolog Al. Philippide îl supranumise „rara avis“, iar Louis Basset, secretarul particular al Regelui Carol I, nu ezitase să-l considere „une perle noire“.

În 1906 a intrat în serviciul Casei Regale, unde a primit răspunderea corespondenței în limba română și a petițiilor către suverani.   Invitat mai întâi să coordoneze editarea monografiilor moșiilor regale cu prilejul aniversării celor 40 de ani de domnie ai lui Carol I (1866-1906), lui Kirileanu i se propune apoi să lucreze în serviciul Casei Regale din București.

Din 1909 a devenit și bibliotecar al Palatului Regal, precum și colaborator apropiat al Prințului Barbu Știrbey. A fost înlăturat din post în 1930, la urcarea pe tron a lui Carol al II-lea .

A fost toată viața un neobosit cercetător al trecutului nostru cultural și istoric, un discret și generos cărturar, un pasionat cercetător al folclorului.

Ca o recunoaștere a acestor calități, a fost și numirea în funcția de secretar general al Fundației „Ferdinand I“, înființată de suveranul României în ultimii ani de viață, urmând și sfatul lui G.T. Kirileanu.

O corespondență extrem de bogată (circa 17.000 de scrisori) ilustrează aria relațiilor și preocupărilor lui, în mijlocul cărora s-au aflat personalități din cele mai diverse, de la Titu Maiorescu, N. Iorga și Marta Bibescu la I. Simionescu, S. Mehedinți și Constantin C. Giurescu, de la regii Carol I și Ferdinand I la Barbu Stirbey, Dimitrie Gusti și Ion I. C. Brătianu, de la I. Al. Brătescu-Voinești, Gr. Antipa și Octav Băncilă la V. Bogrea, Sextil Pușcariu, George Vâlsan și Al. Rosetti, ori de la Jean Boutiere, Marcel Godet și Andrei Veress, la H. Tiktin, Perpessicius, Șerban Cioculescu, Dan Simonescu.

Director-manager, Mihaela MEREUȚĂ

Galerie foto: