„Vladimir Beșleagă – chipul uman al Basarabiei. O sută de ani de la împlinirea idealului național“

O nouă dezbatere „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută“ la Biblioteca Județeană

Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț în parteneriat cu Radio România Chișinău organizează o nouă întâlnire în cadrul proiectului cultural România Centenară „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută“, la care invitat special este unul dintre cei mai importanți scriitori români basarabeni contemporani, vineri 30 martie, începând cu ora 12:30.

Sub genericul „Vladimir Beșleagă – chipul uman al Basarabiei. O sută de ani de la împlinirea idealului național“, evenimentul își propune să aducă în atenția publicului nemțean, prin intermediul operei și personalității scriitorului Vladimir Beșleagă, aspecte istorice și culturale importante care au marcat viața locuitorilor din stânga Prutului, inclusiv Transnistria, în ultimul veac.

„Unirea de la 1918 a fost pentru întreg neamul nostru un moment de mare frumusețe, de mare importanță istorică. S-a consolidat statul național român. A fost un mare miracol. Visul cel mare s-a împlinit atunci. Iar visul cel mare al nostru urmează să se împlinească. Atât timp cât visul este în noi viu, are 99 la sută șanse să devină realitate. În condițiile secolului nostru, a civilizației noastre, revenirea la matcă, la neam, la rădăcină, se produce în diferite forme. Numai faptul că mii și mii de cetățeni ai Republicii Moldova dețin cetățenia României, este o parte din Reîntregire. Faptul că mii și mii de tineri basarabeni studiază în dreapta Prutului reprezintă o parte din Unire“, spune Vladimir Beșleagă într-un interviu pentru Radio Chișinău.

Vladimir Beșleagă

Născut în satul Mălăiești, din Transnistria, la 25 iulie 1931, scriitorul Vladimir Beșleagă a cunoscut de copil ororile celui de-al Doilea Război Mondial. A fost unul din liderii Mișcării de Eliberare Națională și un militant pentru revenirea la valorile românești în stânga Prutului, alături de Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Ion Vatamanu, Leonida Lari, Ion și Doina Aldea Teororovici, Lidia Istrati etc.

La una din aniversările scriitorului, publicistul basarabean Vitalie Ciobanu scria în revista Contrafort despre Vladimir Beșleagă: „Vladimir Beșleagă este originar din Transnistria – azi, un teritoriu ostil, înstrăinat de Moldova și de spiritul românesc. A cunoscut de copil realitățile terifiante ale celui de-al Doilea Război Mondial, în care basarabenii au trăit o dublă dramă, regăsindu-se în tranșee inamice, de o parte și alta a frontului. Această experiență bio­grafică ce i-a marcat sensibilitatea artistică s-a reflectat în romanul «Zbor frânt», apărut în anii ’70, fiind considerat vârful prozei literare basarabene postbelice. Romanul lui Beșleagă propunea o scriitură de tip nou, analitică și psihologizantă. Tot domnia sa semnează singurul roman «de sertar» basarabean «Viața și moartea nefericitului Filimon», editat abia în anii liberalizării gorbacioviste. Dotat cu o vastă cultură filozofică și literară, cunoscător al câtorva limbi străine, dl Beșleagă este apreciat și pentru intervențiile publicistice, iar volumele sale de «dialoguri transnistrene» și cele consacrate represiunii sovietice în Basarabia îmbină într-un mod fericit scrupulozitatea istoricului cu finețea detaliului descriptiv, rigoarea documentului cu spiritul de observație propriu unui mare scriitor. Beșleagă este unul dintre puținii noștri intelectuali, trecuți prin «vremi», care și-a asumat cu luciditate trecutul și a pledat energic pentru o «etică a memoriei» în viața publică și în cea literară“, scria, în nr. 7-8 al revistei „Contrafort“ din iulie-august 2011, Vitalie Ciobanu.

În anii ’90, Vladimir Beșleagă s-a implicat în Mișcarea de renaștere națională, a fost deputat în primul Parlament al Moldovei independente. Prozatorul este un mare susținător al tinerilor scriitori, participă la cenacluri și ateliere de creație, se implică în dezbateri și este foarte activ în viața socială. Este considerat „un adevărat model de școală literară și de atitudine intelectuală“.

Manuscrisul romanului său „Noaptea a treia“, scris cu litere latine, se află la Muzeul Literaturii din Iași. „Am ținut să stea acolo pentru că e mai sigur“, potrivit autorului. A făcut donații și la Muzeul Literaturii Române de la Chișinău. Aici se găsesc manuscrisele unor nuvele, dar și cel a romanului „Zbor frânt“.

Vârsta: 86 de ani; studii: Facultatea de Filologie (1955); studii doctorale, cu teza „Liviu Rebreanu, romancierul“, care n-a fost susținută, deoarece coordonatorul lui, Vasile Coroban, a fost dat afară din Universitate; Premii și ordine: Premiul de stat al RSSM (1978), titlul onorific Scriitor al Poporului (1991), Ordinul Republicii (1996), decorat de președintele Românei cu Ordinul „Meritul Cultural“ în grad de Comandor, categoria A – „Literatura“ (2016).

A debutat în 1956 cu volumul pentru copii „Zbânțuilă“. Romanul „Zbor frânt“ (1966) este considerat unul dintre cele mai remarcabile în literatura română din Basarabia. A mai publicat romanele: „Viața și moartea nefericitului Filimon…“ (titlul inițial era „Noaptea a treia“, scris în 1970, dar publicat abia după căderea comunismului), „Acasă“ (1976), „Ignat și Ana“ (1979), „Sânge pe zăpadă“ (1985).

După mai bine de 30 de ani de când a fost început (1981), anul trecut a ieșit de sub tipar amplul roman istoric „Cumplite vremi“, Opera impresionează atât prin dimensiune (4 volume, cuprinzând 3 cărți cu câte un prolog fiecare, 35 capitole, un epilog, în total 2213 de pagini în ediția de la Cartier, 2017), cât și prin capacitatea de a reprezenta artistic o vastă panoramă a unui moment istoric, reținut de memoria noastră datorită mai cu seamă subitului incident cu urmări dramatice, inclusiv în plan simbolic: executarea fără judecată a eruditului cronicar și om politic Miron Costin la porunca pripită a domnitorului Constantin Cantemir, tatăl lui Dimitrie Cantemir.

„Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută“

Amintim că „Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută“ este un proiect cultural desfășurat de Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț și Radio România Chișinău ce presupune organizarea unor activități cultural-educative, precum și de documentare și informare, întruniri de tip dezbatere cu invitați speciali din stânga Prutului pe teme precum: învățământul în limba română din Transnistria, foametea și deportările din Basarabia, presa și libertatea de exprimare în Republica Moldova, literatura basarabeană în perioada sovietică, relațiile economice, sociale și culturale dintre cele două maluri de Prut. Susținător al proiectului este omul de afaceri nemțean Vasile Ouatu, cetățean de onoare al municipiului Orhei, cunoscut ca un apărător al cauzei basarabene și apropierii celor două maluri de Prut.

Director-manager,

Mihaela Mereuță