Invitație pe Muntele Ceahlău pentru a afla legenda Babei Dochia

1 Martie, sărbătoarea primăverii și a prospețimii, a victoriei binelui asupra răului, este ziua celebrată prin dăruirea mărțișorului, un vechi obicei moștenit de la înaintași, care se întâlneşte la popoarele din S-E Europei și care în zilele noastre îmbracă diverse forme, de la micile obiecte simbolice de podoabă și până la adevărate cadouri voluminoase și consistente.

Mărțișorul, vestitorul primăverii, este dăruit începând cu 1 martie și este purtat întreaga lună, pentru sănătate, noroc și protecție. La sfârșitul lunii martie și chiar la începutul lunii aprilie, în zona Neamțului dar și în alte părți din Moldova, bătrânii și localnicii din sate păstrează obiceiul de a-și împodobi grădinile cu mărțișoarele pe care le-au purtat în piept toată luna. Astfel, în perioada imediat următoare, în unele zone rurale, turiștii vor avea surpriza să vadă mărțișoare agățate de arbuşti sau de pomi fructiferi, precum măr, cireş, zarzăr, trandafiri sau chiar și pe firele de iarbă verde, simbolizând trecerea de la iarnă la primăvară și dorința de belșug şi bunăstare în gospodării.

Tot în aceste locuri din Moldova, spre deosebire de alte zone ale țării, pe 1 Martie primesc și bărbații mărțișoare, nu doar fetele și femeile, iar specialiștii etnografi din zona Moldovei spun că dintotdeauna s-a obișnuit ca podoaba, legată de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu simbolizând dragostea, sănătatea dar și puritatea, să fie oferită flăcăilor de către fetele nemăritate, dar întotdeauna schimbul era reciproc. Un alt obicei din zona Moldovei este ca cei mici să poarte mărţişoarele la mână, fetele să îl pună la gât, flăcăii să îl agațe la căciulă sau la pălărie, iar bătrânii să îl pună la haină. Tot bătrânii spun că mărţişorul se punea şi la vite, pentru a fi sănătoase tot anul şi pentru a atrage belşugul.

Pe lângă obiceiurile și tradițiile legate de mărțișor, vestitorul primăverii, credința populară amintește și de legenda Babelor, asociată cu Baba Dochia, responsabilă cu venirea iernii. Odată cu încălzirea vremii, începând cu data de 1 și până pe 9 martie, Baba Dochia începe să-și lepede cojoacele.

Începutul primăverii este un bun prilej, pentru turiștii iubitori de drumeții montane, de a ajunge pe Muntele Ceahlău, unde Stânca Dochia amintește de o frumoasa legendă, pe traseul Jgheabul cu Hotaru, ce pleacă de la cabana Izvoru Muntelui pe marcaj triunghi albastru (pentru detalii, vă invităm să accesaţi: https://www.viziteazaneamt.ro/2018/02/27/muntele-ceahlau-invaluit-in-misterul-legendei-babei-dochia/). Din această zonă, pe partea dreaptă, turiștii vor putea admira frumusețea neclintită a Vf. Toaca şi a jgheaburilor ce urcă abrupt spre baza vârfului.

Bătrânii spun că, din cele mai vechi timpuri, oamenii obișnuiesc să-și aleagă o zi din intervalul 1-9 martie și că în funcție de vremea din ziua aleasă, așa le va merge tot anul.

Baba Dochia, potrivit scriitorului George Călinescu, face parte din cele „4 mituri fundamentale care au modelat cultura și spiritualitatea românească”, alături de Miorița, Meșterul Manole și Zburătorul, iar autorul Gheorghe Asachi a scris Balada Dochia în anul 1838, după o călătorie pe Muntele Ceahlău.