Aşezate într-un cadru natural deosebit, cu peisaje captivante şi multă linişte, mănăstirile din judeţul Neamţ, adevărate monumente istorice de interes național, sunt impresionante atât prin stilul arhitectonic, numărul mare de obiecte de artă religioasă pe care le adăpostesc (icoane, manuscrise, țesături etc.) cât și prin specificul vieții monahale şi prin vechimea lor.

Galerie foto- Mănăstirea Neamț:

 

Galerie foto- Mănăstirea Secu:

 

Călătorie la mănăstirile din Neamț în Postul Mare

Postul Pastelui este un bun prilej de pelerinaj la mănăstiri, deoarece în jurul acestei sfinte sărbători gravitează întreaga viaţă a Bisericii, sute de pelerini îndreptându-se spre mănăstiri pentru a redobândi liniştea sufletească și a se bucura de oaza de relaxare și reculegere oferită de aceste aşezăminte monahale.

Mănăstirea Neamț, ctitorită succesiv de voievozii Petru I Mușat, Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare, este cel mai vechi așezământ monahal din Moldova, atestat în anul 1210 și denumit „Ierusalimul Ortodoxiei Române”.

Mănăstirea Secu, reprezentativă pentru arhitectura moldovenească, dăinuie de peste 500 de ani, iar Mănăstirea Sihăstria, prin cele trei secole de existenţă, continuă cu fidelitate stilul clasic moldovenesc şi este cunoscută pentru marii duhovnici care au trăit aici. În zonă, pelerinii pot vizita alte patru schituri, deosebit de frumoase, care aparțin de Mănăstirea Sihăstria. Astfel, Schitul Sihla, situat la aproximativ 8 km de mănăstire, în ţinutul liniştit al codrilor seculari, oferă privelişti şi peisaje variate, deosebit de încântătoare. Pe partea de nord a Muntelui Sihla, pe o potecă tainică, turiștii pot urca la Peştera Sfintei Cuvioase Teodora, locul unde aceasta a viețuit în post și rugăciune ani de-a rândul. De aici, drumul duce către un alt sfânt lăcaș, Schitul Daniil Sihastrul, situat la numai 2 km de Schitul Sihla, un loc retras cu stânci golaşe şi mici peşteri aproape de „Râpa lui Coroi”.

Alte două lăcașuri sfinte, care aparțin de Mănăstirea Sihăstria, sunt Schitul „Înălțarea Sfintei Cruci”, pe al cărui drum pelerinii vor întâlni troițe pictate cu scene din ultimile zile din viaţa Mântuitorului Hristos pe pământ și Schitul “Sfântul Mina” de la Târgu Neamţ, unde din anul 2003 s-a început construirea unei biserici de dimensiuni mai mari cu hramul „Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon”.

 

Galerie foto – Mănăstirea Sihăstria:

 

Galerie foto – Schitul Sihla:

 

Galerie foto – Schitul Daniil Sihastrul:

 

Singura dintre mănăstirile din România care poartă numele de „dragoste creștină” este Mănăstirea Agapia, celebră pentru pictura deosebită a lui Nicolae Grigorescu, iar Mănăstirea Văratic este un ansamblu monahal cu o colecţie de artă veche deosebită, în jurul căreia se găseşte cel mai mare sat de măicuţe şi totodată mormântul Veronicăi Micle, muza poetului național Mihai Eminescu.

Mănăstirea Horaița, unică din punct de vedere architectural pentru că prezintă elemente din arhitectura romano-bizantină și totodată influențe rusești, surprinse în numărul și configurația celor 8 turle, este așezată la o altitudine de 600 m, nu departe de poalele muntelui Horăiciorul, lângă versantul răsăritean al munților Stânișoarei din Carpații Orientali și între mănăstirile Almaș și Văratic. Nu departe de acest loc, la numai 1 km distantă, într-un cadru natural deosebit de pitoresc, se află schitul Horăicioara, așezat în crăpătura unei stânci, la o altitudine de 900 m, a cărui biserică adăpostește o icoană a Maicii Domnului, cunoscută ca făcătoare de minuni.

Multe dintre aceste mănăstiri și schituri oferă cazare, masă și loc de rugăciune pelerinilor care doresc să doarmă în chiliile lor şi să ia masa alături de măicuţe sau călugări.

 

Galerie foto – Mănăstirea Agapia:

 

Galerie foto – Mănăstirea Văratic:

 

Galerie foto – Mănăstirea Horaița:

 

Galerie foto – Schitul Horăicioara:

Nicăieri în România nu există un loc care să adăpostească o atât de bogată ṣi rodnică viaṭă călugărească precum Ţinutul Neamṭului. Sălbăticia munṭilor, desiṣul pădurilor, liniștea poienilor ṣi frumuseṭea văilor au constituit vetre unde credința în Dumnezeu nu s-a stins niciodată.