Gala Premiului naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera omnia, ediţia a V-a

1 Martie, începutul primăverii şi ziua povestitorului Ion Creangă (184 ani) a marcat și desfășurarea Galei Premiului naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera omnia, ediţia a V-a, iar laureata evenimentului a fost desemnată scriitoarea Gabriela Adameșteanu.

Proiect cultural important pe agenda de manifestări culturale a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, Premiul naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera omnia, este  finanţat de Consiliul Judeţean Neamţ, fiind iniţiat în anul 2017 de criticul literar Cristian Livescu.

La această ediţie, ca preşedinte al juriului a fost desemnat scriitorul Nicolae Breban, membru al Academiei Române. Alături de domnia sa, în procesul de jurizare au mai fost implicaţi scriitorii şi criticii literari: Bogdan Creţu, Mircea A. Diaconu, Constantin Dram, Adrian Dinu Rachieru, Theodor Codreanu și Cristian Livescu.

Nominalizaţii Premiului naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera omnia, ediţia a V-a, au fost stabiliţi în urma unei anchete minuţioase făcute de organizatori în mediile literare. Aceştia sunt (în ordine alfabetică): Gabriela Adameşteanu, Ştefan Agopian, Radu Aldulescu, Petru Cimpoeşu, Radu Cosaşu, Doina Ruşti, Dumitru Ţepeneag.

Finalmente, juriul a decis ca Premiul să-i fie acordat scriitoarei GABRIELA ADAMEȘTEAU, domnia sa alăturându-se, astfel, celorlalți patru laureaţi de până acum: Dumitru Radu Popescu (2017), Nicolae Breban (2018), Eugen Uricaru (2019), Dan Stanca (2020).

De asemenea, în cadrul proiectului Premiul naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera omnia, a fost prevăzută și editarea lucrării „Scara ruptă” a prozatorului Dan Stanca, laureatul de anul trecut al Premiului. Cartea se adaugă unei serii de antologii din creaţia laureaţilor, constituindu-se astfel Seria „Prozatori români laureaţi ai Premiului Naţional de proză «Ion Creangă»”. Până acum au mai apărut: „Ivan Turbincă şi Iapa Troiană“(D. R. Popescu), „Amintiri ale celui ce pare că am fost” (Nicolae Breban), „Viaţa altora” (Eugen Uricaru).

 GABRIELA ADAMEȘTEANU

Prozatoare, publicistă și traducătoare, Gabriela Adameșteanu s-a născut la Târgu Ocna (Bacău). Este fiica lui Mircea Adameșteanu și a Elenei Adameșteanu (n. Predescu), profesori. Face liceul la Pitești (1956-1960), apoi va absolvi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1960-1965), după care intră în sistemul editorial, ca redactor la Editura Enciclopedică Română (1968-1974), Editura Științifică și Enciclopedică (1974-1983) și Cartea Românească (1983-1990). În aprilie 1990 părăsește Editura Cartea Românească pentru revista „22”, al cărui redactor-șef devine în septembrie 1991.

Debutează în 1971, la „Luceafărul”, iar în 1975 își face debutul editorial cu romanul „Drumul egal al fiecărei zile”. Urmează „Dăruiește-ți o zi de vacanță” (1979). Romanul „Dimineață pierdută” (1983) îi aduce succesul, încă din perioada comunistă. Dramatizarea făcută de Cătălina Buzoianu în 1986, una foarte reușită, a consacrat romanul și în ochii publicului de teatru, cel puțin două actrițe, Tamara Buciuceanu (în rolul Vica) și Gina Patrichi (în Ivona), devenind de-a dreptul întruparea personajelor.

În 1989 scrie „Vară-primăvară”, din care mai târziu, în 2003, va relua nuvela „Întânirea”, care va da și titlul noului său roman.

Din 1989 până în 2003, Gabriela Adameșteanu a părăsit literatura și s-a dăruit cu înfrigurare gazetăriei politice. Pentru multe segmente de public, Gabriela Adameșteanu înseamnă revista „22”, Grupul pentru Dialog Social, implicarea zilnică în cele mai dure, mai sinuoase și mai spinoase evoluții ale politicii românești. Cele două mărturii editoriale – interviurile din „Obsesia politicii” (1995), dar mai ales volumul „Cele două Românii” (2000) – sunt totuși departe de a oferi adevărata anvergură și ponderea acestei activități.

În 2010, Gabriela Adameșteanu publică romanul, „Provizorat”, iar în 2014 scoate „Anii romantici”, carte care a fost prezentată și publicului din Piatra-Neamț la ediția din 2016 a Târgului de carte „Libris”.

Opera sa a fost tradusă pentru publicul cititor din Franța, Estonia, Israel, Bulgaria, Polonia și Ungaria.

Gabriela Adameșteanu este cunoscută în lumea literară și pentru traducerile făcute unor scriitori consacrați. Două exemple numai: Guy de Maupassant, „Pierre și Jean”, Bucuresti, 1978 (în colaborare cu Viorica Oancea); Hector Bianciotti, „Fără îndurarea lui IIsus”, București 2003.

 În amintirea marelui povestitor și a recunoașterii valorilor literare, evenimentul va deveni o tradiție în Neamț.

Ajungând la Casa Memorială din Humulești, turiștii pătrund în universul „Amintirilor din copilărie”, descoperind totul așa cum era descris de genialul, unicul și îndrăgitul povestitor al românilor: „Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la locul nasterii mele, la casa parinteasca din Humulesti, la stalpul hornului unde lega mama o sfara cu motocei la capat, de crapau matele jucandu-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care ma tineam cand incepusem a merge copacel, la cuptorul pe care ma ascundeam, cand ne jucam noi, baietii, de-a mijoarca, si la alte jocuri si jucarii pline de hazul si farmecul copilaresc, parcă-mi salta si acum inima de bucurie!” – Ion Creangă.

Galerie foto: