Texturi cromatice. O călătorie în istorie, 1 aprilie – 28 iunie 2021

Abordare expozițională amplă, cu personalități ale muzeografiei românești și bunuri culturale de valoarea excepțională. Toate acestea reunite în periplul istoric propus, eveniment organizat de Complexul Muzeal Național Neamț, vor capta atenția vizitatorilor.

Joi, 1 aprilie 2021, Bicentenarul Revoluției de la 1821, eveniment cultural artistic găzduit de Muzeul de Artă Piatra Neamț, reprezintă totodată și demararea unui proiect de pedagogie muzeală, intitulat Istoria prin ochii copiilor, proiect realizat în parteneriat cu Asociația Artistică Internațională Aripa de Mariana Papară, menit să îi aducă pe tineri, din nou, la muzeu.

Evenimentul își propune să evoce personalitatea lui Tudor Vladimirescu și să realizeze o frescă a societății românești din prima jumătate a secolului al XIX-lea, sub raport politic, social și cultural.

Contemporanii, posteritatea și apoi istoricii i-au atribuit rolul de conducător al revoluției, recunoscându-i meritul „de a fi deschis drumul națiunii române în secolul naționalităților”. Dezvoltarea conștiinței naționale, politice și culturale va duce la apariția ideii de „renaștere”, văzută, un deceniu mai târziu, ca o modernizare a structurilor de bază ale societății. Nicolae Bălcescu aprecia, la rândul său, că ridicarea lui Tudor Vladimirescu „fu deșteptarea nației”, liderul pașoptist situându-l pe acesta în galeria eroilor naționali alături de Horia. Cei care l-au cunoscut vorbesc despre slugerul Tudor Vladimirescu „ca despre un taciturn, îndurerat de mulțimea nedreptăților, ca despre unul care nu cerea nimic pentru sine, fiind el însuși gata să se jertfească pentru alții și având conștiința lămurită că din clipa în care va ridica steagul <<pentru dobândirea dreptăților>> Țării însemnează că s-a și îmbrăcat în <<cămașa morții>>”. Era firesc ca istoria să îl treacă în legendă, „legendă ce va crește până la dimensiunile unui mit, în imaginația populară și în literatură, și din care se vor nutri făuritorii României moderne”.

Expoziția va cuprinde Proclamația de la Padeș, document care marchează începutul „mișcării de afirmare națională” din 1821, a sabiei care a aparținut lui Tudor Vladimirescu, a portretului lui Tudor Vladimirescu realizat de Theodor Aman, obiecte de artă decorativă care au aparținut domnilor Principatelor Române din perioada 1822-1828, 1834-1849, toate clasate în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național mobil.

Principatele Unite din perioada 1821-1850 prezintă un spectacol fascinant, „dată fiind tranziția universală în locuințe, în costume, în legi și chiar în limbă”. „Tânărul cel mai tânăr din oamenii de la 1835 este mai bătrân decât cel mai bătrân din bătrâni, fie acel bătrân din vremea celor întâi moscali. În 16 ani, de la 1835 până la 1851, mai mult a trăit Moldova decât în cele cinci sute ani istorice, de la descălecarea lui Dragoș la 1359, până în zilele părinților noștri”, spunea Alecu Russo în „Studie Moldovană”.

Această „teribilă accelerare a istoriei” este surprinsă de cel de-al doilea segment tematic al expoziției. Și pentru că „arma întâi și cea mai grozavă care a bătut cetatea trecutului a fost schimbarea portului vechi”, în „Curierul românesc” din 17 august 1830 se putea citi că „marii boieri ca să dea dovada veacului în care se aflau, au ras barba și au îmbrăcat hainele Europei celei civilizate”. Schimbarea veșmintelor reprezintă fără îndoială partea cea mai sesizabilă în reformarea modului de viață.

„Veșminte din trecut”, de factură orientală, din colecția Muzeului Municipiului București, instituție deținătoare a celei mai valoroase colecții din țară, dar și veșminte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României sunt prezente, pentru prima dată, într-o expoziție organizată la Piatra-Neamț.

Evoluția istoriei costumare din Principatele Române este admirabil surprinsă în reprezentările plasticienilor. În expoziție au fost astfel incluse operele promotorilor portretului de șevalet din pictura românească din cel de-al patrulea deceniu al secolului al XIX-lea, Niccolo Livaditti, Giovanni Schiavoni sau Anton Chladek, ceea ce conferă proiectului expozițional și valoare artistică.

Expoziția este realizată în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Municipiului București, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași/Muzeul de Artă Iași, Muzeul Militar Național Regele „Ferdinand I”, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu” și Serviciul Județean Neamț al Arhivelor Naționale.

Noutatea evenimentului vine și cu proiectul de pedagogie muzeală menit să îi atragă pe copii și tineri, din nou, la muzeu. Prin urmare, sub atenta îndrumare a doamnei profesoare Mariana Papară, artist plastic important al artei contemporane românești, copiii și tinerii au făcut o incursiune artistică în istoria primei jumătăți a secolului al XIX-lea, lucrările rezultate, reunite în cadrul expoziției Texturi cromatice. O călătorie în istorie, reușind să creioneze, în linii mari, spectaculoasa frescă a unei societăți aflate în tranziție.

„A fost o ocazie de a realiza cu tinerii colaje sub forma de arta/obiect, lucrări cu texturi grafice și surpriza a fost mare când am descoperit capacitatea copiilor de a depăși HAZARDUL, ÎNTÂMPLAREA….orice are un corespondent si orice element extern isi doreste sa sublinieze un adevar, un subiect, o idee. Este o reinterpretare a unor bunuri culturale cu valoare istorica si artistica exceptionala, din colectia unor prestigioase muzee din tara: Povesti spuse de copii in materiale si culoare. In spatele acestor lucrari se afla o documentare, pe care copiii au tratat-o cu mare seriozitate si au avut curajul sa experimenteze tehnici folosite de artisti (…) Modul de exprimare prin pictură al copiilor înglobează o multitudine de calităţi pe care nu le regăsim în pictura artiştilor consacraţi, una dintre ele fiind lipsa inhibiţiei, mult mai pregnantă la vârste fragede, la care se adaugă firesc acea imaginaţie ce balansează între tematica sugerată de îndrumător şi propria inspiraţie care nu are limite. Soluţiile compoziţionale vin din aceste calităţi, având un farmec specific, generat, în mare parte şi de libertatea gestului. (Mariana Papara, artist vizual, profesor)

Prin includerea laturii de pedagogie muzeală, în cadrul expoziției, care va putea fi vizitată în perioada 1 aprilie-28 iunie 2021, organizatorul și partenerii își propun să demonstreze, o dată în plus, faptul că muzeul nu este doar „un depozitar al trecutului îndepărtat și clasicizat” ci și un spațiu cultural și educativ incluziv.