Deprinse de-a lungul timpului, fiind adeseori legate de credinţă, obiceiurile cele mai adânc pătrunse în conştiinţa colectivităţii sunt respectate şi astăzi în satele nemţene. Păstrarea şi puterea obiceiurilor s-au datorat valorii lor, probată în timp, şi acceptată de întreaga comunitate.

Colindatul în cete de copii sau tineri, cântecele cu steaua şi teatrul cu teme religioase fac parte din manifestările care au loc la evenimentul Târgul de Crăciun la Neamț. Anul Nou este întâmpinat cu pluguşorul, buhaiul, tălăncile şi chiar cu plugul tras de boi, iar apoi se fac auzite sorcova şi jocurile cu măşti: capra, cerbul, ursul, dansul căiuţilor şi teatrul haiducesc.

La această ediție, în spectacolul măștilor evoluează trupe ale ansamblurilor folclorice „Codrii Neamţului”, „Florile Tarcăului” şi „Floricică de la munte”, Ansamblul folcloric „Comorile Neamţului”, Grupul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Sumănarii de la Trifeşti”, dar și Grupul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Răzeşii Cracăului”.

Imaginile arată frumusețea și spectaculosul acestor datini și tradiții, manifestări artistice și culturale care au reușit, în acest an, să înlocuiască, printr-un mare succes la public, tradiţionalul Festival „Steaua sus răsare!”, care, la această ediție cât și anul trecut, din cauza condițiilor pandemice, acesta nu a mai avut loc, cu alaiul și paradele specifice care se desfășurau în fiecare an, în județul Neamț.

Galerie foto:

Obiceiurile la sărbătorile de iarnă formează cel mai lung, mai bogat şi mai vesel ciclu de manifestări folclorice. Ele reprezintă arhiva vie a spiritualităţii locuitorilor, mai bine păstrată în Moldova şi cu precădere în satele judeţului Neamţ. Obiceiurile de iarnă de pe aceste meleaguri formează un repertoriu foarte bogat şi variat, impresionând prin mesajul tematic, costumaţie, recuzită şi muzică.

Bogăţia folclorului muzical şi coregrafic al zonei a fost subliniată de mulţi călători străini şi cărturari români. Dimitrie Cantemir observa: „Căci moldovenii au peste o sută de jocuri felurite şi câteva aşa de meşteşugite, încât cei ce joacă parcă nici nu ating pământul şi parcă zboară în văzduh.”

PROGRAM ARTISTIC până la finalul evenimentului Târgul de Crăciun la Neamț

Marţi, 28 decembrie 2021

16:30 „Roxi’s Music Team”

Miercuri, 29 decembrie 2021

16:30-17.45 Ansamblul folcloric „Comorile Neamţului” (coregraf, Anda Acristinei)

Joi, 30 decembrie 2021

14:00 Zestrea Bacăului

17:00-18.00 Ansamblul folcloric „Codrii Neamţului” (coregraf, Sebi Coroi)

Vineri, 31 decembrie 2021

16:00 Daiana Vinca şi Grupul vocal „Cetiniţa”

Sâmbătă, 1 ianuarie 2022

16:30 Grupul de datini şi obiceiuri de iarnă „Sumănarii de la Trifeşti”

17:30 FLoare de Colț – Georgiana Axinte

Duminică, 2 ianuarie 2022

16.30-17.30  Ansamblul Folcloric „Brâu Roș” din Piatra Neamț

18:00 Grupul de datini şi obiceiuri de iarnă „Răzeşii Cracăului”

***

Câteva informații despre ansamblurile de datini și obiceiuri din județul Neamț

 ANSAMBLUL FOLCLORIC „FLORICICĂ DE LA MUNTE” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ

Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De aproape cinci decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din ţară şi din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al zonei.

Repertoriul muzical-coregrafic cuprinde suite de dansuri din toate zonele etnofolclorice ale țării. Pentru perioada sărbătorilor de iarnă, ansamblul are pregătit un program special, în care se regăsesc câteva dintre cele mai frumoase colinde din zona Neamț, precum și datini și obiceiuri practicate de gospodarii satelor ținutului, cum ar fi jocul caprei, al ursului, jocul măștilor dar și urătura de An Nou sau semănatul.

Ansamblul folcloric „Florile Tarcău”, comuna Tarcău, judeţul Neamţ

Ansamblul Folcloric „Florile Tarcăului”, al Școlii Gimnaziale ,,Iulia Hălăucescu”, Comuna Tarcău, Județul Neamț, a fost înființat în anul 2015, iar din decembrie 2016, instructorul – coregraf al acestuia este, Marius Lupu.

În anul 2018 ansamblul tărcăoan a participat la Festivalul Internațional de Folclor din Sanremo – Italia, în care a reprezentat România cu succes, obținând trofeul festivalului.

Au cântat și încântat publicul iubitor de tradiție și obiceiuri, de 2 ori la Parlamentul European din Bruxelles și tot de atâtea ori în cadrul Asociației Comunelor din România.

Grupul de datini şi obiceiuri de iarnă „SUMĂNARII” de la Trifeşti (NEAMȚ)

În anul 1971, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Alaiului de Obiceiuri şi Tradiţii de  Anul Nou.

Uimite de autenticitatea şi de frumuseţea costumelor, dar şi de calitatea programului artistic arătat, în 1973, formaţia a fost invitată la Televiziunea Română. Tot atunci şi tot la Bucureşti, «Sumănarii» au luat Locul I pe ţară! Au urmat participări numeroase peste tot în ţară, cele mai importante premii fiind cucerite la Iaşi (1991), Constanţa, Sfântu Gheorghe (Covasna), Alba Iulia.

Formaţia a susţinit spectacole şi la “Muzeul Satului” din Bucureşti, pentru ca apoi faima sa să o ajute să treacă şi frontierele, ajungând la Căuşeni sau la Chişinău, în Republica Moldova.

Grupul nostru cuprinde douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Ei poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, pot spune chiar unice în ţară, confecţionate de un singur om, meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său. Sumanele sunt ţesute din lână bătută, sunt cusute manual cu şnur tot din lână.

Din recuzita grupului nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare. Până acum zece ani aveam şi un plug tras de boi.”