„Pe tot întinsul ţării, nu este alt munte mai cunoscut, mai căutat, mai des pomenit. A dat naştere la povestiri ori legende în popor, la descrieri minunate din partea multor scriitori”, scria unul dintre marii geografi români, profesorul Ion Simionescu. Așa începe articolul apărut de curând în Mesagerul de Neamț, redactat de profesorul Daniel Dieaconu și dedicat unui munte cu o istorie impresionantă, vizitat de călători de seamă, de-a lungul timpului și despre care au rămas scrise și transmise multe mărturii, legende și istorisiri.

Galerie foto:

Ceahlăul, muntele sacru păgân, din vremea dacilor, sălaşul zeului-om Zalmoxis, a devenit muntele sfânt al creştinismului răsăritean şi pe urmele asceţilor daci au urcat sihaştrii ortodocşi.

Marele cărturar umanist Dimitrie Cantemir este primul care localizează Ceahlăul pe o hartă, cea dintâi a Moldovei: „Cel mai înalt dintre munţi este Ceahlăul, care dacă ar fi intrat în basmele celor vechi, ar fi fost atât de vestit ca şi Olimpul, Pindul şi Pelias. Este aşezat în părţile Neamţului, nu departe de izvorul Tazlăului şi mijlocul este acoperit de zăpezi veşnice (…). Înălţimea cea mai mare a muntelui se poate vedea mai cu seamă atunci când pe timp senin, la asfiinţitul soarelui el poate fi zărit de la Cetatea Albă, cetate ce se află la 60 de ceasuri depărtare”.

Rolul muntelui de „far călăuzitor”, menționat în „Descriptio Moldaviae” a fost de asemenea, menţionat și de urmaşii eruditului domnitor, călători străini sau locuitori ai Moldovei, Muntele Ceahlău, aşa cum ne arată istoria şi legenda, nefiind ocolit de om. Cu o istorie încă din epoca pietrei, descoperindu-se în anii 1957-1958 o aşezare epipaleolitică și anul trecut noi artefacte, de către arheologii târgovişteni prezenţi în zonă, Ceahlăul a fascinat de-a lungul vremii, de la simpli călători și pelerini, până la scriitori, domnitori, boieri sau mari ierarhi ai bisericii și continuă și continuă să o facă și în prezent:

Găsiți mai jos întregul articol:

https://mesagerulneamt.ro/2022/02/calatori-de-seama-la-muntele-ceahlau-i-de-la-primele-marturii-pana-la-asachi/

Un alt articol din presa locală, în Monitorul de Neamț, vorbește de apariția unui fenomen rar, intitulat Efectul Gloria sau Spectrul Brocken, observat de curând, de o pietreacă, umbra acesteia fiind proiectată pe cer.

https://monitorulneamt.ro/stafia-cu-aura-de-inger-a-aparut-iar-pe-ceahlau/

Tot în Ceahlău, mai pot fi observate și alte fenomene inedite, Umbra piramidei și Calea cerului, care au loc în special în preajma sărbătorii Muntelui Ceahlău, însă nu numai.

În „Descriptio Moldaviae”, Dimitrie Cantemir vorbeşte despre Calea sacră, iar unii cercetători apreciază că prin Vârful Toaca (1.904 m) trece una din axele energetice ale globului pământesc.

Galerie foto: