Rugăciuni de ajutor și mulțumire la mormântul Părintelui Iustin Pârvu de la Mănăstirea Petru Vodă, comuna Poiana Teiului din județul Neamț.

104 ani de la nașterea părintelui Iustin Pârvu se împlinesc pe 10 februarie 2023.

A ajutat sute de mii de pelerini și credincioși prin cuvintele, faptele și rugăciunile sale și mulți dintre aceștia simt și în prezent ajutorul părintelui Iustin Pârvu care veghează din locul de lumină și veșnicie asupra lor și a tuturor românilor pe care i-a iubit atât de mult.

 „Eu așa am mers, cu Evanghelia în față și cu națiunea în spate” stă scris pe piatra funerară a părintelui Iustin Pârvu.

„Biserica oferă un mare exemplu: Arhimandritul Justin Pârvu mărturisitor, rugător și îndrumător spiritual. Duhovnicește, Arhimandritul Justin Pârvu a așezat în sufletul românilor dragostea și credința față de Dumnezeu, iubirea de neam și onoarea românului. Această doime, spiritualitate și românism, l-au remarcat pe marele arhimandrit ca Duhovnicul neamului românesc”, spune părintele arhimandrit Hariton Negrea, starețul Mănăstirii Petru Vodă.

Părintele Iustin s-a născut la 10 februarie 1919,  în satul Poiana Largului (acum Petru Vodă), comuna Călugăreni (acum Poiana Teiului), județul Neamț, în familia unor români ortodocși foarte evlavioși, și a fost botezat cu numele Iosif.

În 1936, pe când avea 17 ani, intră frate în Mănăstirea Durău. După doi ani, în 1939, se înscrie la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Cernica, lângă București. În anul 1940 va avea loc tunderea sa în monahism (ritual de introducere în cadrul monahismului), iar la doar un an distanță, hirotonia întru preot. A primit hirotonia la vârsta de 22 de ani.

A participat ca preot militar în al Doilea Război Mondial, apoi a fost întemnițat pe motive politice între anii 1948-1964. Cei 12 ani închisoare i-a petrecut în închisorile de la Suceava, Văcărești, Jilava și Aiud. Înainte de a fi trimis la „reeducare“ la Pitești, a fost trimis să muncească, deținut fiind, în mina de la Baia Sprie. Cea mai mare parte a pedepsei a executat-o în închisoarea din Aiud, perioadă care a fost și cea mai grea din cei 17 ani de detenție.

La finalul celor aproape 17 ani de închisoare, Părintele Iustin spunea că a trăit „cea mai importantă experiență pe care o poți avea în timpul vieții: să te cunoști pe tine însuți pe calea suferinței“. După evenimentele din decembrie 1989, părintele Iustin Pârvu se întoarce la Mănăstirea Secu, unde slujește ca preot și duhovnic timp de aproape un an. După doi ani, alături de alți doi monahi, Ignat și Calinic, părintele ajunge în satul Petru Vodă, unde întemeiază o mănăstire, pe care o închină martirilor români din închisorile comuniste.

A trecut la Domnul în data de 16 iunie 2013, la vârsta de 94 de ani. (Doxologia.ro)

În memoria sa, Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț organizează pe 9 februarie 2023 simpozionul intitulat „Părintele Iustin Pârvu – Duhovnicul Neamului“, în cadrul proiectului „Să cunoaștem istoria județului prin memoria comunității. Oameni, locuri, fapte“

Mănăstirea „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”- Petru Vodă din județul Neamț

Deși avea o vârstă, peste 70 de ani, în anii 90, Părintele Arhimandrit Iustin Pârvu a ridicat două așezăminte monahale, azil de bătrâne, un cămin de copii și a oferit multe ajutoare la construirea de biserici și instituții filantropice.

Perioada de detenție din Lagărul de la Baia Sprie aduce în viața Părintelui întâlnirea cu Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, care îi arată satul natal și locul viitoarelor ctitorii.

Mănăstirea „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” – Petru Vodă, comuna Poiana Teiului a fost ctitorită în anul 1991 în Poiana Hașca din Munții Stânișoarei, în amintirea celor care au suferit în detenție în timpul regimului comunist.

Construită din grinzi de lemn, pe o fundație de beton, biserica a fost terminată în 1992. A fost pictată în perioada 1994-2000 în tehnică tempera de către pictorul Mihai Gabor în stil bizantin, atât în interior cât și în exterior. Catapeteasma – realizată de Pantelimon Peiu din Târgu Neamț, este din stejar. O turlă octogonală prelungește în sus naosul. Intrarea în pridvor se face prin partea sudică, printr-o ușă sculptată în stejar. Accesul se face printr-un drum forestier, derivație din satul Petru Vodă situată pe parte stângă a direcției de mers, dinspre Poiana Largului spre Târgu Neamț.

Viețuirea părintelui era așezată pe o intensă activitate liturgică. Postea cu mare exigență perioade îndelungate de timp și primea zilnic sute de credincioși care îi reduceau programul de somn uneori până la 45 de minute pe zi. Sfaturile lui mergeau la inima omului, iar rugăciunile și ostenelile erau urmate de minuni în viața celor care veneau să ceară ajutor părintelui . Despre minunea umplerii lăzilor cu făină pentru pregătirea pâinii oferită pelerinilor, despre înmulțirea mâncării pentru oamenii înfometați, despre minunea vindecării celor posedați de duhurile rele și despre minunea vindecării multor bolnavi, vorbește părintele arhimandrit Hariton Negrea, starețul Mănăstirii Petru Vodă. Alți pelerini și credincioși trimit și în prezent pe adresa mănăstirii scrisori de mulțumire pentru minunile pe care le-a făcut părintele în viața lor.

„Perioada de detenție a Părintelui a fost propice pentru autocunoaștere, pentru consolidarea spirituală pe calea suferinței. Experiența dobândită în închisoare, care l-a ajutat pe parcursul vieții duhovnicești, a fost cunoașterea propriilor neputințe în dependența totală de Dumnezeu, întărită de către credință și nădejde. Închisoarea a fost calea prin care Părintele a învățat adevărata rugăciune clădită pe jertfă, suferință și dăruire de sine,” spunea părintele arhimandrit Hariton Negrea, starețul Mănăstirii Petru Vodă într-un interviu despre Părintele Iustin. Puteți urmări întregul interviu accesând link-ul: https://manastirea.petru-voda.ro/2019/02/10/interviu-cu-parintele-hariton-negrea-la-centenarul-nasterii-parintelui-justin-parvu/

Credincioșii care ajung la Mănăstirea Petru Vodă trăiesc un sentiment de profundă liniște și pace duhovnicească și pleacă de acolo mai împăcați, mai regăsiți cu sinele lor divin.

Sursă de informare și fotografii: https://petruvoda.mmb.ro/