Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț și-a omagiat patronul spiritual, la 60 de ani de la trecerea acestuia în veșnicie (13 noiembrie 1960), conturându-i ceremonios chipul și fapta, din lumina mereu vie a cărților. Așadar, ilustrului cărturar, un nou mănunchi de gânduri pioase, împletite cu recunoștința tuturor celor ce azi pot culege, din opera și biblioteca sa, inegalabilă roadă pentru suflet, inimă și învățătură.

Fabuloasa donație de carte și publicații periodice donate orașului Piatra-Neamț de către Gheorghe Teodorescu-Kirileanu face din Biblioteca Județeană Neamț, în patrimoniul căreia se află, una din cele mai reprezentative biblioteci din țară, cu valoroase colecții de carte veche, rară și bibliofilă.

Cinstind memoria distinsului înaintaș, bibliotecarii nemțeni nu uită, omagiind reperele inestimabilei sale moșteniri culturale, să reamintească noilor generații și de fundamentala contribuție a lui G.T. Kirileanu atât la editarea scrierilor politice ale lui M. Eminescu (1905, ediție critică la Minerva, alături de I. Scurtu și 1909, Icoane vechi și icoane nouă, la Vălenii-de-Munte, cu sprijinul lui N. Iorga), cât și la cunoașterea operei lui Creangă, prin realizarea, pe parcursul a mai bine de jumătate de  secol (1906-1960), a numeroase ediții-etalon ale scrierilor marelui povestitor.

Calitatea sa de editor de referință al operei lui Creangă, începută la îndemnul lui Titu Maiorescu, a fost convingător ilustrată, de la bun început, de atitudinea sa, cu adevărat științifică, în enunțarea celor mai riguroase criterii: „Opera lui Creangă nu este ca un abecedar sau altă carte didactică, în care ar trebui să domnească limba comună (iar nu dialectul moldovenesc ori muntenesc), ci, pe lângă toate, este și un document folkloric și, ca atare, trebuie lăsată cu totul neștirbită și nestropșită – icoană credincioasă a mediului din care a răsărit.“

Apropierea lui Kirileanu de Creangă este însă mai veche și are ca reper cronologic toamna anului 1899, când foarte populara revistă de folclor „Șezătoarea“ din Fălticeni pregătea un număr omagial, la 10 ani de la moartea marelui humuleștean. Propunându-și să abordeze o temă importantă, respectiv soarta manuscriselor lui Ion Creangă, tânărul publicist (student pe atunci la Facultatea de Drept din Iași) va fi pornit în căutarea prețioaselor file, descriind cu regret mult regretabila lor stare de deteriorare și risipire, iar demersul său a contribuit decisiv la ulterioara și salutara salvare.

Un alt element important al biografiei lui G.T. Kirileanu este îndelungata sa carieră în serviciul Casei Regale (1905-1930), în calitate de redactor, bibliotecar și șef al Serviciului de petiții și ajutoare, activități pentru care a fost apreciat în mod deosebit nu doar de regii Carol I și Ferdinand, de Regina Maria, Prințul Barbu Știrbei, N. Iorga și Ion I.C. Brătianu, ci și de alți reprezentanți de seamă ai câtorva generații de cărturari și oameni politici.

Abordând o mare diversitate a preocupărilor culturale, ilustrul editor și polihistor a fost și un apreciat cercetător al folclorului, istoriei, filologiei și tradițiilor populare, ceea ce oferă tot atâtea noi argumente pentru care nemțenii pot să facă și astăzi, măcar cu sufletul, o recunoscătoare reverență întru amintirea celui care și-a legat definitiv numele de spațiul nemțean, mereu evocat de el prin formulele de filială familiaritate „moș Ceahlău“ și „mama Bistrița“.

Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“, ale cărei resurse pot fi căutate și de acasă, prin intermediul catalogului digital – https://bibgtkneamt.ebibliophil.ro/ – oferă publicului și câteva date despre personalitatea eponimă – http://www.bibgtkneamt.ro/biblioteca/despre-noi/item/22-gtkirileanu.

De asemenea, pagina de Facebook a compartimentului Comunicare al bibliotecii are o rubrică specială denumită „Restitutio G.T. Kirileanu“, în care pot fi găsite documente din arhiva familiei, ca de exemplu: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=167266251591679&id=111300833854888.

Cu acest prilej, în spațiul expozițional de la parterul bibliotecii, a fost organizată expoziția de publicații „G.T. Kirileanu și moștenirea sa culturală – 60 de la trecerea în veșnicie (13 martie 1872 – 13 noiembrie 1960)“, care poate fi vizionată în timpul programului cu publicul.