Foto credit: Foto Club Neamt

Rezervație naturală geologică, stânca în chip de om de la Șerbești – Neamț este constituită din bancuri de gresii dure redresate până aproape de vertical, de vârstă sarmațiană.

Situată la contactul podișului Moldovei cu Subcarpații, la numai vreo 17 km N-E de municipiul Piatra Neamț, pe teritoriul comunei Ștefan cel Mare, în depresiunea Cracăului, zona a fost declarată arie protejată, în anul 1972, pe o suprafață de 5 hectare, în urma importantelor descoperiri geologice şi paleontologice făcute în zonă: scoici fosile, melci marini fosili, dar și două specii de stejar.

Cu o altitudine de 512 m, stânca domină Depresiunea Cracăului, având o mare importanță pentru înțelegerea fenomenelor geologice din această zonă.

Elementul de unicitate al acestei stranii formațiuni este dat de gresiile dure, care s-au ridicat în mod neobișnuit, în urma mișcărilor tectonice, iar la o privire mai atentă,  înclinarea mare a acestor formațiuni seamănă cu un profil de om care privește spre cer.

Stânca Șerbești, cunoscută de localnici ca „Dealul cu chip de om” sau „Dealul Mortului”, este un monument al naturii cu statut de rezervație naturală geologică și peisagistică de categorie III IUCN.

Legendele stâncii

Localnicii vorbesc despre un mit al unei încăierări între ”urieșii” care trăiau în urmă cu milioane de ani pe muntele Ceahlău. Unul dintre uriași și-a ales locul de veci în această zonă, unde s-a ascuns sub o bucată de deal. Odată cu trecerea vremii, chipul lui a ieșit la suprafață și îl putem vedea cum se odihnește, privind spre cer.

Legenda din vremea lui Ștefan cel Mare spune că Stânca de la Șerbești era un loc unde Marele Voievod atârna capetele prizonierilor din luptele cu turcii. Localnicii mai numesc și astăzi locul „Măgura cu țeste”. Conform acestui mit, capetele războinicilor căzuți reprezentau un semn pentru toți cei care circulau în acele vremuri în zona Moldovei.