Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț a marcat împlinirea a 187 de ani de la nașterea lui Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești, d. 31 decembrie 1889, Iași), vineri, 1 martie 2024, la sediul și la filialele acesteia, unde au avut loc activități culturale de omagiere a personalității scriitorului, expoziții de documente de bibliotecă, vizionari secvențe de film, expoziție cu desene ale copiilor inspirate din opera povestitorului și ateliere de lecturi.

La sediul Filialei „Dumitru Almaș“ Dărmănești au fost organizate expoziții de cărți cu operele scriitorului Ion Creangă, precum și o activitate desfășurată la Școala Gimnazială Nr. 5 Piatra-Neamț, cu elevii clasei I C, coordonați de prof. înv. Maricica Corduneanu, în cadrul Proiectului ,,Creangă povestind copiilor“.

La Filiala de Carte Străină, de la ora 10:30, s-a desfășurat activitate dedicată aniversării a 187 de ani de la nașterea scriitorului Ion Creangă, sub genericul „Înțelepciunea poveștilor lui Ion Creangă“, în parteneriat cu Liceul de Arte „Victor Brauner“ Piatra-Neamț, prof.înv. primar Daniela Anisiei și elevii clasei a III-a A. A fost vizionată expoziția de carte „Povești“ de Ion Creangă, ediții bilingve română-engleză, română-franceză, a fost făcută lectura unor fragmente din povești, continuată cu discuții libere despre învățămintele care se desprind din pățaniile personajelor din poveștile lui Ion Creangă. De asemenea, au fost vizionate secvențe din desene animate realizate după poveștile lui Ion Creangă și au fost trecute în revistă diferitele personaje printr-un minivocabular român-francez.

La sediul Filialei „Vasile Conta“ Mărăței a avut loc o activitate omagială în cadrul căreia invitatul special scriitorul Vasile Baghiu a ținut o prelegere-dialog și o prezentare info-documentară cu participarea elevilor clasei a IX-a A din cadrul Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu“ Piatra-Neamț, profesor coordonator Monalisa Simion.

La Punctul de lectură și împrumut Speranța a fost organizată o expoziție de carte din opera marelui povestitor.

Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț participă la ,,Zilele Ion Creangă“ din cadrul ,,Zilelor Porților Deschise“ de la Târgu Neamț, în perioada 1-3 martie 2024, eveniment pentru care a editat și pus la dispoziția organizatorilor 100 de mape cu materiale info-documentare, constând în cartoline cu facsimilele unor pagini relevante pentru contribuția lui G.T. Kirileanu la cunoașterea operei lui Ion Creangă.

„Contribuția fundamentală a lui G.T. Kirileanu la cunoașterea operei lui Ion Creangă, prin realizarea edițiilor-etalon ale scrierilor marelui povestitor, reprezintă o pagină de istorie literară și, de aceea, deschiderea unor noi orizonturi de receptare a posterității marelui humuleștean reprezintă o datorie de onoare pe care prezentul o are față de trecut. Calitatea lui G.T. Kirileanu de editor de referință al operei lui Ion Creangă începe în 1906, când scoate prima ediție îngrijită de el, în colaborare cu Ilarie Chendi, a scrierilor genialului povestitor. La acel moment, erau deja apărute câteva ediții Creangă, îngrijite însă de editori care, nefiind moldoveni, au considerat că ar fi utilă înlocuirea regionalismelor din «Amintiri» și din «Povești», pentru o mai bună receptare a operei. Această inițiativă, deși poate părea lăudabilă, este însă nepermisă când e vorba de sfera creației. Kirileanu notează, de altfel, că «Opera lui Creangă nu este ca un abecedar sau altă carte didactică, în care ar trebui să domnească limba comună (iar nu dialectul moldovenesc ori muntenesc), ci pe lângă toate este și un document folkloric și ca atare trebuie lăsată cu totul neștirbită și nestropșită – icoană credincioasă a mediului din care a răsărit».

Interesul lui G. T. Kirileanu pentru opera marelui povestitor, din perspectiva analizelor de istorie literară, este însă anterior anului 1906 și are ca reper cronologic, toamna anului 1899, când, solicitându-i-se de către prestigioasa Revistă de folclor «Șezătoarea» un articol pentru numărul omagial dedicat celor 10 ani de la moartea lui Creangă, cel care avea să devină cel mai important editor al marelui humuleștean și-a propus să aducă în atenția cititorilor revistei soarta manuscriselor genialului povestitor“, se arată în Argumentul mapei cu cartoline.