Mănăstirea este situată în muntele Pietrosu, la 650 m altitudine, la 12 km de municipiul Piatra Neamţ. Accesul se face cu automobilul pe DN15, Piatra Neamț –Bicaz.  Pornind de la Piatra Neamț, după circa 7 km, pe partea dreaptă, drumul, în urcare, (5 km) este asfaltat, are multe serpentine şi lasă ochii călătorului să admire deosebita frumusețe a Văii Bistriței.

Mănăstirea Bisericani, ctitoria lui Bogdan al III-lea Vodă, domn al Moldovei (1504 – 1517)  a fost ridicată între anii 1508-1512 pe temelia unei biserici de lemn, cu hramul Buna Vestire, construită de sihastrul Iosif și ucenicii lui veniți din pustiul Iordanului. Biserica din lemn a lui Iosif (schitul Bisericanilor) a fost incendiată și jefuită în anul 1498 de către tătari. După arderea bisericii, Iosif și ucenicii săi s-au hotărât să plece la Muntele Athos, dar plecarea spre Athos a fost oprită de un eveniment miraculos prin arătarea PreaSfintei Născătoare de Dumnezeu, într-un stejar. În vremea domnitorului Ştefăniţă Vodă (1517-1527), nepotul lui Ştefan cel Mare, călugării de la Bisericani reuşesc, cu ajutorul acestuia, să-şi ridice un lăcaş mai trainic de piatră. Biserica mănăstirii are şi amprenta modificărilor efectuate de domnitorul Petru Rareş (1527 – 1538 şi 1541 -1546),  în anul 1535. Înflorirea la care ajunsese schitul în secolul al XVII-lea, a făcut ca acesta să devină mănăstire. După reforma agrară a lui Cuza din anul 1864, mănăstirea intră într-un declin micșorându-se numărul viețuitorilor. În anul 1885, Regele Carol I (1866- 1914) o transformă în penitenciar. În anul 1911 i-a ființă un azil  pentru oameni bolnavi de tuberculoză care, ulterior, a devenit Sanatoriul T.B.C. Extinzându-se spitalul, majoritatea călugărilor au plecat, mănăstirea redevenind, în anul 1920, schit aparținând de mănăstirea Bistrița. Din ceea ce a fost odinioară n-au rămas decât o biserică părăsită și amintirea timpurilor în care cei de demult puneau multă râvnă și simțire creștinească. Ansamblul spitalicesc mai păstrează astăzi, în afara bisericii, şi alte elemente al căror aspect monumental poate constitui un preţios indiciu în aprecierea configuraţiei fostei mănăstiri. Turnul cel mare din colţul sud-vestic, deşi a fost fragmentat pe orizontală cu prilejul consolidărilor din anul 1990, impresionează prin grosimea zidurilor, prin prezenţa contraforturilor exterioare şi prin masivitate. În fostul ansamblu al mănăstirii Bisericani, în anul 1998, pe locul unde i s-a arătat lui Iosif Maica Domnului, s-a construit un paraclis cu hramul Acoperământul Maicii Domnului care include și trunchiul stejarului, sfințit în anul 1999, la 3 octombrie, la împlinirea a 500 de ani de la evenimentul miraculos. Aici se păstrează Sfânta Icoană Făcătoare de Minuni din Stejar.