Împletitul de nuiele
Un meşteşug deosebit este cel al ”împletitului de nuiele”, din care se fac numeroase obiecte utilitar-decorative: coşuri de mare diversitate şi folosinţă, garnituri de mobilă de grădină: taburete, scaune, mese. Meşterii, numiţi ”coşărcari” sunt răspândiţi în zonele mai joase ale judeţului Neamţ, unde se cultivă ”mlada” – arbust cu ramuri subţiri şi flexibile – materia primă pentru împletituri. Standurile lor, cu bogate produse,  pot fi văzute pe şoseaua ce duce de la Roman spre Suceava, în satele Barticeşti şi Nisiporeşti, comuna Boteşti, dar coşărcari pricepuţi sunt şi în …

Nici o altă ocupaţie nu a creat o mai mare comuniune socială şi spirituală, ca ţesutul tradiţional din timpul iernii. Însuşi scriitorul Ion Creangă, care de copil a participat la astfel de activităţi, amintea că ”… în Humuleşti vuiau vătălile în toate părţile”. În aceste condiţii autonome de lucru s-a creat adevărata artă tradiţională a textilelor de casă, pentru că fiecare ţesătoare a adăugat, la modelul răspândit în sat, detalii personale ornamentale şi cromatice.
Neamţul este renumit pentru scoarţa ”cu trandafiri” din Ghindăoani, scoarţa ”cu flori” din Crăcăoani, scoarţa ”în nouri” …

 
Piatra este o resursă naturală, aflată din abundenţă pe teritoriul judeţului Neamţ, mai ales în zonele de munte şi de deal şi, de-a lungul timpului, a avut multiple întrebuinţări: la construirea cetăţilor şi curţilor domneşti, la clădirea bisericilor monumentale şi a temeliilor bisericilor de lemn, a hanurilor şi a altor edificii. Din lespezi mari de gresie bine cimentată se lucrau pietrele de moară, pietrele de tocilă, ghizdurile de fântână, lucrările funerare (cruci, lespezi).Câţiva pietrari din satul Leghin, comuna Pipirig, mai lucrează şi în prezent cruci şi alte piese funerare, sculptate …

Costumul tradițional femeiesc a dat măsura potențialului creativ al femeii, prin multitudinea valorilor artistice realizate. Privim cu toată admirația fiecare ștergar de cap, cămașă, catrință, brâu, bârneațâ sau bondiță și ne minunăm de cât timp și răbdare, câtă pricepere și muncă, câte gânduri și sentimente cuprind fiecare.Componentele destinate portului de sărbătoare trebuiau să fie frumoase și să exprime personalitatea și sensibilitatea celor care le lucrau și le purtau.
Cămașa femeiască
Realizarea cămașilor tradiționale a constituit o activitate majoră în viața femeilor de odinioară, care erau preocupate permanent să asigure numărul mare de …

Tradiția strămoșească continuă și astăzi pe meleagurile din Ținutul Neamț, iar creațiile meșterilor populari dovedesc din plin acest lucru. Aceștia reușesc să creeze adevărate obiecte de artă populară tradiţională care în trecut serveau necesităților țăranului român iar acum sunt simple obiecte cu caracter ornamental.
Meşteşugul prelucrării lemnului se remarcă prin varietatea tehnicilor folosite la prelucrare dar și prin importanţa pe care o aveau obiectele confecţionate din lemn în gospodăriile tradiţionale. Țesutul ocupă un loc aparte în tradiții, motiv pentru care cele mai numeroase elemente ţesute sunt destinate împodobirii şi decorării interiorului …

Tradițiile populare din ținutul Neamțului sunt duse mai departe prin măiestria și dăruirea meșterilor populari. Aceștia reușesc să creeze adevărate obiecte de artă populară tradițională care au servit de-a lungul timpului necesităților țăranului român iar acum, aceste creații au devenit obiecte cu caracter ornamental.
Rodica Ciocârtău din comuna Pipirig, sat Boboiești este unul din meșterii populari care și-a amenajat cu multă pasiune un atelier propriu, dotat cu uneltele tradiționale folosite pentru a crea obiecte de artă populară. Atelierul doamnei este asemenea unui muzeu în care alături de unelte sunt expuse obiecte …

Adresa: sat Lunca, com. Vânători, jud. Neamț
Înființat: în anul 1979
Categorie: Etno-folcloric
Program vizitare muzeu: zilnic
 
Descriere:
Meșterul popular Vasile Găman s-a născut la 20 ianuarie 1936 în sat Lunca, comuna Vânători. Absolvent al Școlii de meserii din Tîrgu Neamț, moș Vasile, așa cum îi spun consătenii, este cunoscut în întreaga țară ca un iscusit sculptor în lemn. În cei 40 de ani de experiență acesta s-a dedicat sculpturii în lemn, dar și colecționării de obiecte și unelte vechi, manuscrise, cărți și icoane vechi, costume populare și măști tradiționale, medalii, monede și numeroase obiecte care …

             În satul Târpeşti, comuna Petricani, judeţul Neamţ este unul dintre cele mai frumoase şi interesante muzee din Moldova. Nicolae Popa, creatorul muzeului, cunoscut ca meşter popular, artist, colecţionar de excepţie, scriitor, a învăţat de mic copil să facă măşti de Anul Nou, iar mai târziu, să sculpteze în piatră (gresie) şi lemn, să cioplească chipuri de oameni, cu înfăţişări originale. Lucrările sale au participat la expoziţii organizate atât în ţară cât şi în marile oraşe ale lumii din Italia, Polonia, Iugoslavia, Franța, Elveția, Argentina, …

Veche tradiţie a judeţului Neamţ, meşteşugul realizării măştilor a fost şi este în continuare o ocupaţie îmbrăţişată de o parte dintre artiştii populari din aceste ţinuturi. Îndrăznind să spună prin măşti ceea ce nu pot rosti prin cuvinte, meşterii lasă posterităţii lucruri unice şi originale, adevărate comori de expresivitate populară. Îmbinând inventivitatea cu tradiţionalismul, meşterul popular Vasile Ciocarlan  crează nu doar măşti ci poveşti – despre unul, despre altul, despre oricine. Nu cred că e nimeni dintre români care să nu cunoască pe vreunul care „are mereu gura deschisă” sau …

Comuna Sabaoani este cea mai mare asezare rurala din judetul Neamt si una din cele mai vechi si mai mari comunitati catolice din Moldova, reprezentand centrul de greutate al acesteia. Cu o populatie de peste 11.000 de locuitori, comuna Sabaoani este situata in nord-estul judetului Neamt, la 8 km departare spre nord de orasul Roman.
In aceasta vatra plina de istorie se pastreaza si inca se mai folosesc si astazi tehnicile mestesugurilor traditionale pentru realizarea obiectelor taranesti folosite in gospodarii. Aici, cel mai des intalnit mestesug este cel al torsului si …

Artele sunt sufletul unei naţii, florile care ies printre ierburile pământului colorându-i poienile peste care ea este stăpâna. Artiştii populari sunt cei care făuresc şi duc mai departe zestrea meşteşugurilor tradiţionale pe un pământ ca al nostru. Membră a Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova, Cecilia Hăisan este artizana care a învăţat meşteşugul picturii pe sticlă la Şcoala populară de Arte din Piatra Neamţ, sub îndrumarea artistului plastic Doina Daşchievici.
În scurt timp a devenit celebră cu lucrările sale expuse la diverse expoziţii de icoane pictate pe sticlă. Ea îşi pictează, de fapt …

          Meşterul Constantin Lungu, preşedintele Asociaţiei Meşterilor Populari din Ţinutul Neamţului, are atelierul în Humulești, lângă Târgu Neamț. Specializat în scuptura în lemn, el lucrează beţe, toiege de stână şi bâte, baltage din lemn de soc şi alun, unele încrustate, altele placate cu cositor, la capătul cărora sunt sculptate felurite chipuri de bărbaţi înfăţişând ciobani păzindu-şi turmele de oi. Alături de acestea descoperim în atelierul său frumoase lăzi de zestre, meşteşugit placate în foiţă de cositor, pe care sunt încrustate simbolurile tradiţionale, soarele şi crucea. Meșterul mărturisește că realizarea unor astfel de …

             În satul Târpeşti, comuna Petricani, judeţul Neamţ este unul dintre cele mai frumoase şi interesante muzee din Moldova. Nicolae Popa, creatorul muzeului, cunoscut ca meşter popular, artist, colecţionar de excepţie, scriitor, a învăţat de mic copil să facă măşti de Anul Nou, iar mai târziu, să sculpteze în piatră (gresie) şi lemn, să cioplească chipuri de oameni, cu înfăţişări originale. Lucrările sale au participat la expoziţii organizate atât în ţară cât şi în marile oraşe ale lumii din Italia, Polonia, Iugoslavia, Franța, Elveția, Argentina, …

        Meşterul Ştefan Grigoriu, locuieşte în Târgu Neamţ, are 55 de ani şi este nepotul renumitului meşter din Târpeşti, creator de muzeu etnografic, Nicolae Popa. Să sculpteze şi să facă măşti, a învăţat sub îndrumarea lui, pasiunea pentru meşteşug de la el probabil vine, dar şi de la unchii săi, care sunt tâmplari renumiţi în Petricani. ”Am participat la Târgul ITB, 2015, de la  Berlin (World`s  Leading Travel Trade Show, din anul acesta, 4-8 martie), cu produsele mele şi am avut succes”, ne spune cu modestie, arătându-ne feluritele obiecte …

           Pe meşterul popular Maria Robu am găsit-o la Clubul Copiilor din comuna Săbăoani, la Cercul de tapiserie unde, o grupă de copii de la şcoala generală din comună , îmbrăcaţi în costume populare și organizaţi pe ateliere, pregăteau firul de lână, împleteau, ţeseau la războaie verticale şi orizontale, la gherghef, lucrau la goblenuri, la tapiserie realizată din noduri, lucrau pe rame, pictau pe pânză. Este singura comună din judeţ care are un Club al Copiilor. Am aflat că, în total, în Cercul de tapiserie al …