Obiceiuri nemțene
 
 
 
Deprinderi căpătate de-a lungul timpului și transmise din generație în generație, obiceiurile erau respectate cu strictețe și asigurau buna rânduială în lumea satului. Cele care s-au păstrat până în zilele noastre, au o valoare probată în timp, fiind adeseori legate de credință. Adunatul oilor și organizarea stânei – primăvara și predatul oilor stăpânilor – toamna, numit ”răscolul oilor” s-a păstrat până azi, în aceeași formă.
În serile de iarnă, țărăncile se mai adună și acum la șezătoare și se întrec în măiestria cusăturilor cu care își împodobesc casele. La sărbătorile …

 
Ținutul Neamț – un izvor nesecat de tradiții în arta populară
Diversitate și expresivitate
 
Fie că vorbim de țesăturile tradiționale realizate la războaiele vechi, de frumoasele sculpturi în lemn, de costumele populare lucrate cu motive specifice zonei sau de faimoasele măști populare destinate obiceiurilor de Anul Nou, meșterii populari din Neamț continuă să perpetueze arta populară în forme ṣi stiluri artistice dintre cele mai diverse. Obiectele tradiṭionale pot fi confecționate și din alte materiale decât cele amintite mai sus, cum ar fi metal, plastic, sticlă, cauciuc sau lut. Toate acestea relevă …

 
Un weekend al valorilor tradiţionale româneşti în Piatra Neamț
Festivalul de artă populară ”Lada cu zestre” – Ediția a XIII-a
25 –27 mai 2018
 
 
Inițiat în anul 2006, Festivalul de artă populară „Lada cu zestre” reunește la Piatra Neamț, pentru al XIII –lea an consecutiv, meșteri populari din mai multe zone ale țării și din Republica Moldova. Astfel, iubitorii de frumos și de meșteșuguri tradiționale sunt așteptați în acest weekend în orașul de la poalele Pietricicăi, în Parcul Tineretului, pentru a vizita standurile de obiecte variate realizate manual, care aparțin mai multor categorii: …

Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici deschide ciclul sărbătorilor de primăvară, presărate cu numeroase obiceiuri. În credința populară se spune că în ziua Mucenicilor se trasează hotarul dintre iarnă şi vară, dintre zilele aprige ale Dochiei şi cele călduroase ale Moşilor.
Tradiția mai spune că Baba Dochia moare și se transformă în stană de piatră în ziua de Mucenici, iar Moșii sunt jertfiţi şi transformaţi în cenuşă pe rugul funerar, pentru dreapta lor credinţă.
Sfinții 40 de Mucenici, prăznuiți de Biserica Ortodoxă, erau soldați creștini care au trăit în vremea împaratului …

Turiștii care poposesc în zona Neamțului  la sfârșitul lunii martie sau la început de aprilie vor avea surpriza să vadă, prin unele părți ale județului, grădinile împodobite cu mărțișoare. În Ținutul Neamțului, sărbătoarea mărțișorului e o tradiţie veche de peste 2000 de ani.
Specialiștii etnografi din zona Moldovei spun că dintotdeauna s-a obișnuit ca podoaba, legată de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu simbolizând dragostea, sănătatea dar și puritatea, să fie oferită flăcăilor de către fetele nemăritate, dar întotdeauna schimbul era reciproc.
Bătrânii spun că, în trecut, obiceiul era …

 
 
Portul popular
 
 
Portul popular tradiţional a constituit unul dintre cele mai reprezentative elemente de cultură populară. Femeile au asigurat diversitatea și originalitatea costumelor, realizând singure majoritatea pieselor de îmbrăcăminte. Ele au împrumutat tipare şi decoruri, dar niciodată nu le-au copiat întocmai, punându-şi amprenta pe fiecare piesă. Se ştie că multe fete îşi coseau cămăşa în taină pentru a fi cele mai mândre atunci când ieşeau la horă în sat.
Costumul popular din judeţul Neamţ se înscrie în caracteristicile generale ale portului moldovenesc de veche tradiţie, cu unele particularităţi morfologice şi estetice zonale …

 
 
Măști
 
 
Masca este un instrument de deghizare a omului, întrebuinţat iniţial în scopuri practice şi magice, căpătând mai târziu valențe ceremoniale, festive şi ludice. Termenul vine din latinescul ”mascha”, însemnând vrăjitor.
În decursul timpului, măştile au suferit schimbări structurale – de la cele de corp, la cele de cap şi de obraz, şi morfologice – de la cele animaliere, la cele de personaje, pentru a satiriza defectele oamenilor şi a provoca hazul.
Jocurile cu măşti din judeţului Neamţ formează cele mai complexe şi mai spectaculoase obiceiuri de Anul Nou.
În trecut, până la mijlocul …

 
 
Obiceiuri
 
 
Obiceiul este o deprindere însuşită de-a lungul timpului de o comunitate stabilă şi transmisă din generaţie în generaţie. În condiţiile vieţii tradiţionale, obiceiurile erau strict respectate, asigurând buna rânduială a lucrurilor din cadrul obştei. Păstrarea şi puterea obiceiurilor s-a datorat valorii lor, probată în timp şi acceptată de toată colectivitatea umană, fiind adeseori legate de credinţă. Fiecare sat îşi avea obiceiurile şi normele proprii de viaţă şi de muncă, dintre care unele au dispărut, altele s-au păstrat până azi şi, în fine, altele au fost create mai recent.
Obiceiurile la sărbătorile …

 
 
Muzeul etnografic
Vasile Găman
 
 
Meşterul Vasile Găman s-a născut  în anul 1936, în satul Lunca, comuna Vînători-Neamț, unde domiciliază și în prezent. Dedicându-se în totalitate lucrului în lemn şi colecţionării de obiecte şi unelte care amintesc de viaţa satului românesc, meşterul a reuşit prin munca sa de o viaţă să expună lucrările sale şi colecţia într-o casă-muzeu.
Pasionat de istorie, meşterul a “brodat” în lemn pe porţile de la intrarea în casa muzeu nenumărate chipuri de voievozi români, cum ar fi: Burebista, Decebal, Traian, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. Obiectele lucrate …

 
 
Arta lemnului
 
 
Un domeniu foarte dezvoltat în Neamţ, de la începutul secolului al XX-lea, îl reprezintă arta lemnului, care a dus la apariţia unor sate specializate în anumite lucrări. Cele mai interesante sunt satele din comuna Grumăzeşti, unde multe familii au dăltuit în lemnul tare de stejar multe iconostase, strane bisericeşti şi troiţe, cu frumoase simboluri ale credinţei creştine, dar şi porţi, uşi, ferestre, piese de mobilier. Şi în satele comunei Vînători-Neamţ sunt mulţi meşteri lemnari, care realizează atât piese uzuale, cât şi lucrări bisericeşti.
Alt sat specializat în prelucrarea lemnului este …

 
 
XV – Obiceiuri nemțene
 
 
 
Deprinderi căpătate de-a lungul timpului și transmise din generație în generație, obiceiurile erau respectate cu strictețe și asigurau buna rânduială în lumea satului. Cele care s-au păstrat până în zilele noastre, au o valoare probată în timp, fiind adeseori legate de credință. Adunatul oilor și organizarea stânei – primăvara și predatul oilor stăpânilor – toamna, numit ”răscolul oilor” s-a păstrat până azi, în aceeași formă.În serile de iarnă, țărăncile se mai adună și acum la șezătoare și se întrec în măiestria cusăturilor cu care își împodobesc casele. …

 
XIII – Gastronomie
 
 
În Neamţ, fie că poposeşti pentru o perioadă mai scurtă, fie că stai mai mult, te vei putea înfrupta din platouri tradiţionale pregătite din muşchiuleţ de porc afumat, cârnăciori de casă, parjoale, tobă, slăninuță, brânză cu ceapă roșie, toate pregătite conform tradițiilor culinare ale zonei. Alte preparate moldovenești recunoscute pentru finețea cu care alintă papilele gustative sunt ciorba acrită cu borș de putină, dresala, răciturile, hârzobul de păstrăv și nu în ultimul rând o tochitură moldovenească pregătită cu carne de porc, mămăliguță și ou, telemea de oaie și …

 
 
XII – Meşteşuguri tradiţionale
 
Zona Neamţului a reprezentat o adevarată “civilizaţie a lemnului”, meşteşugarii locali folosind lemnul în foarte multe îndeletniciri: de la construcţia caselor cu acoperiş înalt şi streaşină largă pentru a apăra prispa de ploi şi zăpadă, la bisericile pe care le ridicau în vatra satului, drept mărturie a credinței lor, apoi la obiectele de mobilier sau de uz casnic. Adevărate mărturii sunt casele bătrâneşti care se mai păstrează și azi ca o dovadă a măiestriei meșteșugarilor nemțeni.
O altă parte a meşteşugurilor tradiţionale este reprezentată cu cinste de arta …

 
 
XI – Muzee sătești
 
 

 
Nicolae Popa din Târpești – Petricani

 
Într-o curte îngrădită cu gard de nuiele, ca odinioară, se deschide în fața ta o alee străjuită de o parte și de alta de pomi și statui de lemn și piatră, iar în capătul ei se ridică o casă tradițională cu cerdac din lemn. Este casa meșterului popular cioplitor în piatră și lemn Nicolae Popa din Târpești – Petricani, azi un veritabil muzeu etnografic ce ascunde în odăile sale obiecte făurite de meșter și de soţia acestuia, precum și altele colecționate de …

Sătenii s-au născut şi au trăit la umbra pădurii, care le-a oferit adăpost şi hrană în vremile de restrişte, aerul curat, frumuseţea coroanelor verzi, bogăţia plantelor şi animalelor ce o populează, dar mai ales, le-a dăruit cel mai preţios material – lemnul, folosit la realizarea majorităţii lucrurilor necesare în gospodăria tradiţională. Arta lemnului este un domeniu foarte dezvoltat în Neamţ; cu motive şi forme tradiţionale sau mai noi, lemnarii iscusiţi îşi arată şi acum măiestria prin piesele de mobilier şi obiectele casnice pe care le realizează.
Galerie foto:
 

 
Muzeul Vasile Găman
 
Lada cu …