Împletitul de nuiele
Un meşteşug deosebit este cel al ”împletitului de nuiele”, din care se fac numeroase obiecte utilitar-decorative: coşuri de mare diversitate şi folosinţă, garnituri de mobilă de grădină: taburete, scaune, mese. Meşterii, numiţi ”coşărcari” sunt răspândiţi în zonele mai joase ale judeţului Neamţ, unde se cultivă ”mlada” – arbust cu ramuri subţiri şi flexibile – materia primă pentru împletituri. Standurile lor, cu bogate produse,  pot fi văzute pe şoseaua ce duce de la Roman spre Suceava, în satele Barticeşti şi Nisiporeşti, comuna Boteşti, dar coşărcari pricepuţi sunt şi în …

Nici o altă ocupaţie nu a creat o mai mare comuniune socială şi spirituală, ca ţesutul tradiţional din timpul iernii. Însuşi scriitorul Ion Creangă, care de copil a participat la astfel de activităţi, amintea că ”… în Humuleşti vuiau vătălile în toate părţile”. În aceste condiţii autonome de lucru s-a creat adevărata artă tradiţională a textilelor de casă, pentru că fiecare ţesătoare a adăugat, la modelul răspândit în sat, detalii personale ornamentale şi cromatice.
Neamţul este renumit pentru scoarţa ”cu trandafiri” din Ghindăoani, scoarţa ”cu flori” din Crăcăoani, scoarţa ”în nouri” …

 
Piatra este o resursă naturală, aflată din abundenţă pe teritoriul judeţului Neamţ, mai ales în zonele de munte şi de deal şi, de-a lungul timpului, a avut multiple întrebuinţări: la construirea cetăţilor şi curţilor domneşti, la clădirea bisericilor monumentale şi a temeliilor bisericilor de lemn, a hanurilor şi a altor edificii. Din lespezi mari de gresie bine cimentată se lucrau pietrele de moară, pietrele de tocilă, ghizdurile de fântână, lucrările funerare (cruci, lespezi).Câţiva pietrari din satul Leghin, comuna Pipirig, mai lucrează şi în prezent cruci şi alte piese funerare, sculptate …

Costumul tradițional femeiesc a dat măsura potențialului creativ al femeii, prin multitudinea valorilor artistice realizate. Privim cu toată admirația fiecare ștergar de cap, cămașă, catrință, brâu, bârneațâ sau bondiță și ne minunăm de cât timp și răbdare, câtă pricepere și muncă, câte gânduri și sentimente cuprind fiecare.Componentele destinate portului de sărbătoare trebuiau să fie frumoase și să exprime personalitatea și sensibilitatea celor care le lucrau și le purtau.
Cămașa femeiască
Realizarea cămașilor tradiționale a constituit o activitate majoră în viața femeilor de odinioară, care erau preocupate permanent să asigure numărul mare de …

 
 
 Oferta pensiunilor, hotelurilor, dar mai ales a lăcașurilor de cult de pe teritoriul județului Neamț abundă astăzi, 9 martie, în Sfințișori. Tăvăliți prin nucă, miere sau unși cu diverse alte dulcegării apărute pe piață, Sfințișorii au menirea de a marca marea sărbătoare a creștinilor de la început de primăvară și înainte de Paște: Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia. Tradiția populară spune că după trecerea „zilelor Babelor“, urmează cele ale „Moșilor“, până pe 17 martie. Dacă perioada Babelor este caracterizată de zile capricioase, cu schimbări bruște de temperatură, cea a …

Dragobetele, sărbătorit românește de dansatorii de la „Carmen Saeculare“
Sărbătoarea dragostei la români este marcată prin dans și muzică, prin bună-dispoziție asigurată de membrii Ansamblului Folcoric „Floricică de la Munte“ al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“, care vor încânta publicul timp de trei zile, la Piatra Neamț, Tașca și Girov.
Mâine, 25 februarie, începînd cu ora 17, dansatorii vor evolua pe scena de la Centrul Cultural al comunei Taşca. Duminică, vor împărți buna-dispoziție pentru publicul de la Girov, întrucît vor evolua pe scena Centrului Cultural, de la ora 14. Ambele …

În timp ce preoții intră în ultimele case pentru a le sfinți, în biserici se pregătește apa în care mâine va fi scufundată crucea de Bobotează. În același timp, gospodarii satelor lucrează la realizarea crucii de gheață pentru biserica din parohia lor, care, conform tradiției strămoșești, va fi amplasată în fața locașului, pe masă, pentru ca în jurul ei preotul și enoriașii să cânte „În Iordan Botezându-Te, Tu, Doamne!“.
Conform vechilor obiceiuri, în iernile geroase, când temperatura aerului cobora bine sub limita de îngheț, credincioșii sculptau efectiv crucile de gheață sau …

Tradiția strămoșească continuă și astăzi pe meleagurile din Ținutul Neamț, iar creațiile meșterilor populari dovedesc din plin acest lucru. Aceștia reușesc să creeze adevărate obiecte de artă populară tradiţională care în trecut serveau necesităților țăranului român iar acum sunt simple obiecte cu caracter ornamental.
Meşteşugul prelucrării lemnului se remarcă prin varietatea tehnicilor folosite la prelucrare dar și prin importanţa pe care o aveau obiectele confecţionate din lemn în gospodăriile tradiţionale. Țesutul ocupă un loc aparte în tradiții, motiv pentru care cele mai numeroase elemente ţesute sunt destinate împodobirii şi decorării interiorului …

Portul popular din judeţul Neamţ constituie unul din cele mai reprezentative elemente de cultură populară şi se înscrie în caracteristicile generale ale portului moldovenesc. Realizate manual piesele de îmbrăcăminte populară erau lucrate cu multă răbdare şi miestrie folosindu-se modele originale.
Costumul tradiţional femeiesc se remarcă prin simplitatea pieselor din care era compus, şi anume: broboada pe cap, catrinţa, cămaşa cu poale, brâul şi brâneaţa, bondiţa, sumanul, opincile  şi traista. Toate piesele costumului erau lucrate de fiecare femeie şi decorate cu multă măiestrie doar casâncile negre sau înflorate, barizurile colorate, pantofii sau …

Tradițiile populare din ținutul Neamțului sunt duse mai departe prin măiestria și dăruirea meșterilor populari. Aceștia reușesc să creeze adevărate obiecte de artă populară tradițională care au servit de-a lungul timpului necesităților țăranului român iar acum, aceste creații au devenit obiecte cu caracter ornamental.
Rodica Ciocârtău din comuna Pipirig, sat Boboiești este unul din meșterii populari care și-a amenajat cu multă pasiune un atelier propriu, dotat cu uneltele tradiționale folosite pentru a crea obiecte de artă populară. Atelierul doamnei este asemenea unui muzeu în care alături de unelte sunt expuse obiecte …

Adresa: sat Lunca, com. Vânători, jud. Neamț
Înființat: în anul 1979
Categorie: Etno-folcloric
Program vizitare muzeu: zilnic
 
Descriere:
Meșterul popular Vasile Găman s-a născut la 20 ianuarie 1936 în sat Lunca, comuna Vânători. Absolvent al Școlii de meserii din Tîrgu Neamț, moș Vasile, așa cum îi spun consătenii, este cunoscut în întreaga țară ca un iscusit sculptor în lemn. În cei 40 de ani de experiență acesta s-a dedicat sculpturii în lemn, dar și colecționării de obiecte și unelte vechi, manuscrise, cărți și icoane vechi, costume populare și măști tradiționale, medalii, monede și numeroase obiecte care …

Tradiția vopsitului ouălor a fost întâlnită la chinezi cu aproximativ două mii de ani înainte de Hristos, ouăle fiind un simbol al creației, fertilității, al vieții și al renașterii naturii. Cu toate că în Europa acest obicei s-a mai pierdut, la noi încă se practică aproape în toate casele. De Paște, gospodinele vopsesc ouăle în roșu pentru a reprezenta focul cu puterea lui purificatoare sau sângele lui Hristos care s-a scurs pe cruce pentru mântuirea lumii. Cu timpul, obiceiul de a vopsi ouă de Paște a devenit o îndeletnicire din …

 
Primăria Piatra-Neamț organizează prima ediție a Sărbătorii Curții Domnești, sâmbătă 23 aprilie, cu ocazia împlinirii a 525 de ani de la prima atestare documentară.
Evenimentul îşi propune să marcheze cei 525 de ani prin organizarea unei serii de manifestări menite să promoveze valorile culturale şi istorice specifice zonei municipiului Piatra-Neamţ și prin punerea în scenă a unor întâmplări de la Curtea Domitorului Ștefan cel Mare.
 
Școala de Artă din cadrul Centrului de Cultură și Arte ,,Carmen Saeculare” va organiza patru ateliere cu ocupații tradiționale – olărit, împletit nuiele, confecționare măști, țesut-cusut. Tot …

             În satul Târpeşti, comuna Petricani, judeţul Neamţ este unul dintre cele mai frumoase şi interesante muzee din Moldova. Nicolae Popa, creatorul muzeului, cunoscut ca meşter popular, artist, colecţionar de excepţie, scriitor, a învăţat de mic copil să facă măşti de Anul Nou, iar mai târziu, să sculpteze în piatră (gresie) şi lemn, să cioplească chipuri de oameni, cu înfăţişări originale. Lucrările sale au participat la expoziţii organizate atât în ţară cât şi în marile oraşe ale lumii din Italia, Polonia, Iugoslavia, Franța, Elveția, Argentina, …

 Dragobetele sărută fetele !

Centrul pentru Cultură şi Arte “Carmen Saeculare” Neamţ invită iubitorii tradiţiilor strămoşeşti la un spectacol dedicat Sărbătorii de Dragobete.
Zeul dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile româneşti, denumit şi Cap de Primăvară, Dragobetele, fiul babei Dochia, este asimilat în tradiţia strămoşească lui Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană sau cu Eros, omologul din mitologia greacă. Numit pe alocuri şi Năvalnicul, Dragobete, feciorul frumos care ia minţile fetelor şi femeilor tinere, se crede că a fost transformat de Maica Domnului în floare, cea care portă numele de năvalnic. De …