La români, lucrul la stână se desfășoară într-o succesiune de fapte, un amestec de  mitologie, mysticism, de elemente de religie creștine, de ritualuri, de practici și credințe care țin de datini vechi, primordiale.
Răscolul oilor este un eveniment pastoral ancestral, a doua mare sărbătoare a păstoritului.
După ce, la începutul lunii mai, oile sunt urcate la munte (suișul oilor), pe la Sfântul Dumitru se desfac stânele, prilej de bilanţ și de sărbătoare pentru proprietarii de oi, baci și ciobani, când se termină învoielile încheiate. După ce proprietarii …

Dacă vrei să te întorci oarecum în timp ṣi să ai idee despre mâncărurile tradiṭionale ale românilor te invităm în Ţinutul Neamṭului, unde vei avea ocazia să încerci bucătăria moldovenească. Pe aceste meleaguri se mai găteṣte încă după reṭetele bunicilor, iar sărbătorile tradiṭionale sunt un adevărat festin culinar.
Cele mai cunoscute mâncăruri în Neamṭ sunt mămăliga servită cu jumări, fripturi, brânză ṣi smântână, tochitura, preparate din carne afumată, zeama de pui ṣi borṣ, sarmale, răcituri, tocană ṣi costiṭă din carne de porc. La aceste preparate se adaugă bucatele delicioase din făină …

Turiṣtii care vin în Ţinutul Neamṭului au ocazia să cunoască interesantele ṣi frumoasele tradiṭii populare care se mai păstrează ṣi astăzi pe la sate. O frumoasă expoziṭie de obiecte reprezentative pentru tehnica populară a acestor locuri se găseṣte în cadrul Muzeului de istorie ṣi etnografie din Târgu Neamṭ.
Amenajat în clădirea în care a funcṭionat Şcoala Domnească, muzeul de la Târgu Neamṭ se adresează cu precădere, tinerii generaṭii, care nu poate vedea astfel de relicve de tehnică populară, decât în cadrul altor muzee de etnografie. În cele ṣase săli ale muzeului …

În Ţinutul Neamṭului simbolurile străvechi ale artei populare s-au păstrat cu toate că ṣi-au pierdut cu timpul semnificaṭiile iniṭiale. Ele duc mai departe ecoul unei bogate vieṭi spirituale, constituind în acelaṣi timp fondul statornic al tradiṭiilor populare, devenit izvor de inspiraṭie pentru creaṭia contemporană.
Meṣterii populari din Ţinutul Neamṭului au adus prin lucrăriile lor o preṭioasă contribuṭie la îmbogăṭirea artei populare româneṣti. Bogăṭia lor spirituală o regăsim în forme ṣi stiluri artistice specifice care au contribuit la crearea unor interesante particularităṭi ale zonei. Obiectele tradiṭionale relevă gustul pentru frumos ṣi rafinamentul …

În tradiṭia populară românească măṣtile se poartă cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Măṣtile reprezintă o lume fantastică, izvorâtă din gândirea societăṭii tradiṭionale româneṣti, personificând spirite ale strămoṣilor, animale reale sau fantastice, spirite ale vegetaṭiei sau ale apei. Ele se folosesc în cadrul unor ritualuri iar vatra satului este scena unde se desfăṣoară aceste manifestări.
Măṣtile contribuie la atmosfera de iarnă, aceea când răsună colindele ṣi totodată ele fac cunoscute obiceiurile din strămoṣi ale ṭăranului român. Prezente în ipostaze zoomorfe şi antropomorfe, măṣtile sugerează renaşterea, fertilitatea, reînvierea vegetaţiei, fiind reminiscenţe ale memoriei …

Jocul „caprei” este un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele păstorilor, succesul recoltelor evidenṭiat prin boabele care se aruncă de gazdă peste „capră”. „Capra” este de fapt un om mascat, ascuns sub un costum larg, care ṭine deasupra capului un băṭ în vârful căruia este cioplit un fel de cap de capră din lemn. Falca de jos este mobilă astfel că aceasta poate deschide gura ṣi poate clămpăni, făcând un zgomot specific. În jurul caprei dansează ṣi alṭi colindători mascaṭi ṣi costumaṭi specific …

Tradiṭia strămoṣească continuă ṣi astăzi pe meleagurile din Ţinutul Neamṭ, iar creaṭiile meṣterilor populari dovedesc din plin acest lucru. Aceṣtia reuşesc să creeze adevărate obiecte de artă populară tradiţională care în trecut serveau necesităţilor ţăranului român iar acum sunt simple obiecte cu caracter ornamental.
Meşteşugul prelucrării lemnului se remarcă prin varietatea tehnicilor folosite la prelucrare dar şi prin importanţa pe care o aveau obiectele confecţionate din lemn în gospodăriile tradiţionale. Ţesutul ocupă un loc aparte în tradiṭii, motiv pentru care cele mai numeroase elemente ţesute sunt destinate împodobirii şi decorării interiorului …

În Ţinutul Neamţului începutul de primăvară este plin de tradiţii şi legende care se păstrează şi în ziua de astăzi. Perioada 1-9 martie este marcată de o tradiţie foarte veche conform căreia fiecare om trebuie să-şi aleagă câte o zi despre care să spună că “asta-i Baba mea”. După cum va fi vremea în acea zi se crede că aşa va fi şi norocul omului în acel an. Deşi această tradiţie este răspândită în toata zona balcanică doar la noi în ţară este legată de stâncile existente în Munţii Bucegi …

Luna decembrie este o lună plină de evenimente religioase, de datini şi obiceiuri de iarnă din vechime, care au rezistat scurgerii timpului, fiind preluate ca atare sau adaptate vremurilor moderne. În Neamţ s-au păstrat până în prezent printre cele mai multe manifestări legate de Sărbătorile hibernale. Astfel că, de cele două sărbători, Crăciun şi Anul Nou, parcurgem un întreg ritual de tradiţii şi obiceiuri, printre care se detaşează colindele, cântecele de stea, diversele urături şi strigături de Pluguşor.
Toate colindele cântate în această perioadă constituie o chintesenţă a spiritualităţii creştine a …

Ţesutul este unul dintre cele mai vechi meşteşuguri româneşti care se mai păstrează şi astăzi în Ţinutul Neamţului. Femeile din această zonă dădeau în trecut o foarte mare atenţie realizării tuturor pieselor care îmbrăcau casa. Aceste obiecte ţesute de ele duceau mai departe faima şi prestigiul familiei, ele reprezentau starea socială şi dovada hărniciei şi măiestriei gospodinei. Astfel că, în interiorul locuinţei tradiţionale se etalau pe perete păretarele ori scoarţa din lână, pe pat cerga, pe lada de zestre pernele, iar pe culme şi clidul de ţesături costumele de sărbătoare.
Realizarea …

Transmise din generaţie în generaţie obiceiurile tradiţionale erau strict respectate asigurând buna rânduială a lucrurilor din cadrul comunităţii. Acestea erau legate de cele mai multe ori de credinţă, iar fiecare sat avea propriile obiceiuri şi norme de viaţă şi muncă. Obiceiurile tradiţionale sunt împărţite în mai multe categorii, şi anume:
Obiceiurile cu ocazia sărbătorilor de iarnă sunt cele mai bogate şi mai vesele dintre manifestările folclorice din Neamţ. De la săbătoarea Crăciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestări la care participă toată colectivitatea, impresionând prin costumaţiile originale, muzică …

Portul popular din judeţul Neamţ constituie unul din cele mai reprezentative elemente de cultură populară şi se înscrie în caracteristicile generale ale portului moldovenesc. Realizate manual piesele de îmbrăcăminte populară erau lucrate cu multă răbdare şi miestrie folosindu-se modele originale.
Costumul tradiţional femeiesc se remarcă prin simplitatea pieselor din care era compus, şi anume: broboada pe cap, catrinţa, cămaşa cu poale, brâul şi brâneaţa, bondiţa, sumanul, opincile  şi traista. Toate piesele costumului erau lucrate de fiecare femeie şi decorate cu multă măiestrie doar casâncile negre sau înflorate, barizurile colorate, pantofii sau …

Încă de la începutul secolului al XX lea arta lemnului reprezenta un domeniu foarte dezvoltat în Neamţ motiv care a dus la apariţia unor zone specializate în lucrări pe lemn. Pădurile de foioase şi conifere care îmbrăcau munţii şi dealurile Neamţului au fost principalul furnizor de lemn pentru dezvoltarea pe scară largă a multor activităţi de obţinere şi prelucrare a lemnului. Astfel s-au dezvoltat în Ţinutul Neamţului mai multe zone în care arta prelucrării lemnului era ocupaţia principală.
Zona Grumăzeşti cunoscută pentru sculptura în lemn tare de stejar din care se …

Creaţiile meşterilor populari din ziua de astăzi continuă parţial tradiţia strămoşească, ele reprezentând o punte de legătură între trecut şi viitor. Părăsirea formelor vechi şi apariţia înnoirilor a necesitat o perioadă de pregătire, în care tradiţia a jucat un rol important atât ca punct de plecare cât şi ca nesecat izvor de inspiraţie.
Meşterii lemnului au adăugat în decursul timpului noi forme decorative pe structurile creaţiilor tradiţionale. Astfel au apărut porţile înalte din lemn cu aplicaţii de panouri decorative florale, obiecte miniaturale strunjite şi crestate în lemn, bâte ciobăneşti, toiege şi …

În Ţinutul Neamţului un rol important în conservarea obiectelor tradiţionale îl au muzeele etnografice care prin expoziţiile permanente ne oferă o bogată colecţie de artă populară tradiţională. Vizitati colecţiile muzeelor etnografice din Neamţ, şi anume: Muzeul de Etnografie din Piatra Neamţ, Muzeul de Istorie şi Etnografie din Târgu Neamţ, Muzeul de Istorie şi Etnografie din Bicaz, Colecţia de etnografie şi artă populară de la Bicazu Ardelean, Colecţia muzeală a comunei Vânători – Neamţ, Muzeul Neculai Popa de la Târpeşti şi Muzeul “Vasile Gaman” de la Vânători-Neamţ, unde veţi avea ocazia …