Nicolae Tonitza, despre care Tudor Arghezi scria ”Tonitza e un cuvânt activ complex concentrat; mare în toate componentele…. Pensula lui suavă spune, gândește și cântă…” s-a  născut la Bârlad la 13 aprilie 1886. A studiat pictura la Academia de Arte Frumoase din Iaşi, a urmat la Berlin, Academia Regală bavareză de Arte Frumoase, apoi la Paris.
Puţini ştiu că Tonitza, cel mai bine vândut pictor român în ultimii 10 ani (aproape un milion de euro), a fost şi pictor de biserici. În judeţul nostru avem dovada talentului şi …

Aflată între munţi purtând păduri seculare care-i subliniază frumuseţea, un loc de preţuit cu dragoste creştină, Mănăstirea Agapia, una dintre cele mai renumite din Moldova, este atestată documentar în anul 1437. Dar fiindcă terenul era supus alunecărilor, prin anii 1600, călugării au construit altă mănăstire, mai la vale, din piatră de granit, sfinţită la 1647. Biserica are hramul bisericii vechi construită de Petru Rareş, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Din anul 1803 , mănăstirea primeşte obşte de maici. De-a lungul vremii, mănăstirea, care ”pare a se furișa și a se ascunde …

            Se spune şi se ştie de către fiecare credincios, că în fiecare dintre noi există o scânteie de Lumină Sfântă, că Lumina Sfântă este şi o simţim întruna în suflet, în inimile noastre, nu numai de Înviere. Cu atât mai mult, cel ce o pierde pe parcursul anului o va regăsi în  bisericile din mănăstiri unde maici şi călugări se nevoiesc pentru a păstra credinţa  în Dumnezeu a acestei naţii creştine. O Lumină care, cu cheile iubirii şi iertării ne deschide calea spre noi înşine şi spre aproapele nostru, ne dă …

În apropierea mănăstirii Horaiţa, la câteva sute de metri, pe un drum în urcuş se află Schitul Horăicioara sau Horaiţa Veche care există acolo încă din anul 1466, după cum menţioneză înscrisul consemnat în tinda bisericii. Fiindcă schitul n-avea biserică,  la porunca voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt,  în anul 1480, este ridicată, prima biserică (din lemn) cu hramul Buna Vestire. După mai bine de 400 de ani, la Schit, se construieşte o biserică din piatră (1868), în care se găseşte Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, una dintre …

Primul document care atestă existenţa aşezământului monahal este din anul 1458, când Ștefan cel Mare întărește hotarele mănăstirii, apoi printr-un alt document, din anul 1481, voievodul îi dăruiește două sate din Câmpul lui Dragoș. Construcția masivă din piatră este una dintre monumentalele ctitorii ale voievodului Ştefan cel Mare. Biserica mănăstirii este împrejmuită de ziduri de apărare asemănătoare celor de la Suceviţa şi Moldoviţa. Domnitorul Petru Rareş a adăugat Turnul Clopotniţă, care are o înălţime de 14 metri, şi trei clopote, dintre care cel mare are o greutate de 575 kg, apoi domnitorul …

           În comuna Războieni, la 26 km de Piatra Neamţ şi la 35 km de Târgu Neamţ (DJ 208 Piatra Neamţ -Tupilaţi- Hanu Ancuţei) se află mănăstirea de maici cu hramul Soborul Sfinților Arhangheli Mihail si Gavriil, ridicată din anul 1496 din porunca lui Ştefan cel Mare, la 20 de ani după lupta de la Valea Albă. Mănăstirea este construită din piatră cu ziduri groase și este unică în seria de ctitorii ale domnitorului, având rol de mausoleu, adăpostind sub lespezile bisericii osemintele celor 200 de oşteni căzuţi în luptă, …

        Mănăstirea Pângăraţi se află situată în judeţul Neamţ, într-un loc de vis, fiind înconjurată de păduri împodobite de conifere şi foioase, pe malul stâng al pârâului Pângăraţi, la cca 13 km de Piatra Neamţ, urmând DN15 (Piatra Neamţ-Bicaz) la dreapta, drumul este asfaltat şi trece prin faţa Hidrocentralei Stejaru.
Denumirea mănăstirii vine de la numele unui pustnic care trăia prin anii secolului al XV-lea chiar în apropierea pârâului căruia i-a dat numele, pe nume Pangratie. Auzind bine-credinciosul domnitor Ştefan cel Mare de nevoinţa Cuviosului şi înştiinţându-se că …

Într-un cadru natural de un pitoresc deosebit, pe valea pârâului Nechit aflăm mănăstirea cu același nume. Vechea aşezare monahală există acolo din secolul al XIV-lea. Afirmaţia are în vedere un document din anul 1399 care menţionează existenţa Schitului Nechit cu hramul Sfântul Nicolae, în apropierea lui aflându-se “un sat, o moară şi silişte”, precum şi un hrisov al lui Alexandru cel Bun, din anul 1419, în care se vorbeşte despre Schitul Nechit din Câmpul lui Dragoş. Totodată, legenda  spune că, după ce a ridicat Mănăstirea Tazlău, Ştefan cel Mare ar fi luat călugări …

           Mănăstirea este situată în muntele Pietrosu, la 650 m altitudine, la 12 km de municipiul Piatra Neamţ. Accesul se face cu automobilul pe DN15, Piatra Neamț –Bicaz.  Pornind de la Piatra Neamț, după circa 7 km, pe partea dreaptă, drumul, în urcare, (5 km) este asfaltat, are multe serpentine şi lasă ochii călătorului să admire deosebita frumusețe a Văii Bistriței.
Mănăstirea Bisericani, ctitoria lui Bogdan al III-lea Vodă, domn al Moldovei (1504 – 1517)  a fost ridicată între anii 1508-1512 pe temelia unei biserici de lemn, …

           Situată la aproximativ 8 km de municipiul Piatra-Neamţ, în comuna Alexandru cel Bun, pe DN15 Piatra Neamţ – Bicaz, Mănăstirea Bistriţa dăinuieşte de peste şase secole între culmile împădurite ale obcinei Căpriana, ale dealului Cetăţuia, ale muntelui Simon şi ale platoului Petru Rareş. Între vetrele de credinţă ortodoxă şi de cultură românească ce înnobilează trecutul neamului nostru, Mănăstirea Bistriţa – cu hramul Adormirea Maicii Domnului, se numără printre cele mai vechi ctitorii voievodale din România. Primul ctitor al acestei mănăstiri este considerat Petru I Musat, domn al …

          Mănăstirea Almaş este zidită pe locul unei mai vechi aşezări monahale datând din secolul al XV-lea, într-o poiană, pe valea pârâului Almaş, descris în scrierile sale de Calistrat Hogaş. Se află la o distanţă de circa 12 kilometri de municipiul Piatra Neamţ, în direcţia Târgu Neamţ,.
Ctitorii acestui aşezământ monahal sunt Vasile si Maria Almaş, ciobani din Ţara Haţegului. În anul 1659, fiind ajutat de răzeşi, Vasile Almaş, construieşte un paraclis din lemn, închinat Sfântului Nicolae, în care au fost instalate icoanele mari şi iconostasul de …

          La Mănăstirea Horaița se poate ajunge cu mașina mergând pe DN 15 C, Piatra Neamț – Târgu Neamț. La Dobreni, cotești pe un drum de asfalt, presemnalizat, și mai parcurgi încă 15 kilometri pe DJ 156A, trecând prin Negrești și Poiana. De la Poiana, drumul străbate o minunată pădure de amestec de foioase și rășinoase.
           De asemenea, se poate ajunge la această mănăstire și din Crăcăoani, de unde mai sunt doar 6 kilometri pe drum comunal nemodernizat. Orice drum vei alege, vei trece printr-o poartă spre mănăstire și …

Mănăstirea Sihăstria este așezată în partea de nord a judetului Neamț, la 22 km depărtare de orașul Târgu Neamț. Plecând de aici, lăsăm în dreapta drumul Mănăstirii Neamț, mai parcurgem cca 15 kilometri, după care părăsim șoseaua principală, trecem peste Ozana și pătrundem pe valea pârâului Secu. În drum întâlnim mai întâi Mănăstirea Secu.Valea devine tot mai îngustă și mai însingurată, iar după 3 km de drum descoperim în toată splendoarea ei Mănăstirea Sihastria, ca o insulă de liniște.
Mănăstire ortodoxă de călugări, cu hramul Nașterea Maicii Domnului, care se sărbătorește …

Așezământ de veche tradiție de pe valea Bistriței, (1461) mănăstirea este amplasată pe partea dreaptă  a drumului naţional 15 Piatra Neamț – Bicaz, la aproximativ la 15 km de Piatra Neamț, în apropierea hidrocentralei Dimitrie Leonida de la Stejaru (se merge pe drum asfaltat până la mănăstire).
Deşi înfăţişarea de cetate pe care o avusese la început i s-a pierdut în mare parte, aspectul ei impunător a făcut ca să fie numită adesea de locuitorii din împrejurimi “castelul“.Această construcţie foarte interesantă,are o arhitectură unică între mănăstirile din România. Se pot vedea, …

Mănăstirea Sihla este o mănăstire ortodoxă din sec XVII – XIX, dar cu începuturi de prin secolul al XV-lea, cum spun izvoarele, de vreme ce prin aceste locuri parcă uitate de lume, departe de năvălirile străine, de mai multe sute de ani și-au găsit sălaș de liniște și singurătate sihaștri.
Mănăstirea se află la cca 20 de km de Târgu Neamț, la 8 km de mănăstirea Sihăstria, undeva într-o zonă stâncoasă, urcată pe Obcina Sihlei la o altitudine de 1000 de metri, într-un peisaj splendid. Are hramul “Nașterea Sfântului Ian Botezătorul” …