Nicăieri în ṭara noastră nu există un loc care să adăpostească o atât de bogată ṣi rodnică viaṭă călugărească ca în Ţinutul Neamṭului. Sălbăticia munṭilor, desiṣul pădurilor, liniṣtea poienilor ṣi frumuseṭea văilor au constituit cu adevărat vetre unde credinṭa în Dumnezeu nu s-a stins niciodată. Mănăstirile din Neamṭ de-a lungul existenṭei lor au reprezentat repere de moralitate, de pioşenie şi viaţă duhovnicească, de credinţă şi dăruire. Vă invităm să vizitaṭi ṣi să descoperiṭi patru mănăstiri celebre, adevărate monumente de arhitectură cu o istorie zbuciumată.
Mănăstirea Neamṭ, potrivit documentelor datează din secolul …

Într-un loc de o frumusete unică, la poalele muntelui sfânt al românilor, Muntele Ceahlău, se înalṭă ca o mărturie de credinṭă ṣi evlavie ansamblul monahal de la Durău. Împrumutând numele de Durău de la cel mai mare dintre cele trei pâraie care-l înconjoară, acest loc îṣi are începuturile pierdute în istorie.
Despre locul sfânt de la poalele muntelui Ceahlău se ṣtie încă din anul 1600 când aici exista un schit condus de Maica Mariana, fiică de voievod moldovean ṣi nepoată a lui Vasile Lupu. Cu timpul pe aceste locuri s-au ridicat …

Mănăstirea Văratic este una dintre cele mai mari ṣi mai vizitate mănăstiri ortodoxe de maici din Ţinutul Neamṭ. Biserica mare a mănăstirii uimeṣte vizitatorul prin frumuseṭea interioară unde se păstrează ṣi astăzi picturile originale, icoane ṣi obiecte de cult vechi cu o mare valoare istorică ṣi culturală.
În pridvorul bisericii predomină pictura murală a celor două scene „Raiul” ṣi „Iadul” care conturează intrarea străjuită deasupra cu pisanie din a cărei înscripṭie aflăm data la care a fost ridicată biserica. Pronaosul, redus ca suprafaṭă, este împodobit cu două icoane mari ale Mântuitorului …

Încă de la înfiinṭarea mănăstirilor de maici o deosebită atenţie au acordat, stareţele mănăstirilor, pregătirii profesionale a monahiilor, creându-se mai multe ateliere-şcoală ale căror “produse” erau căutate în întreaga Moldovă pentru calităţile lor artistice cu totul deosebite. Cele mai cunoscute mănăstiri de maici din Ţinutul Neamṭului sunt Mănăstirea Văratic ṣi Mănăstirea Agapia.
La Mănăstirea Văratic, în anul 1940, funcṭionau  următoarele ateliere: broderie bisericească şi legătorie de cărţi, covoare, tricotaj, ţesut pe pânză, pictură bisericească şi artă decorativă, o mare parte dintre acestea menţinându-se şi în prezent. Multe călugăriţe au devenit vestite …

Nicăieri în ṭara noastră nu există un loc care să adăpostească o atât de bogată ṣi rodnică viaṭă călugărească ca în Ţinutul Neamṭului. Din acest ṭinut binecuvântat s-au înălṭat de-a lungul veacurilor numeroase rugăciuni către Dumnezeu. Călugării moldoveni dar ṣi greci, ruṣi ṣi slavi au căutat, încă din perioada fragedă a istoriei noastre, să-ṣi afle împlinirea vocaṭiei monahale pe aceste meleaguri.
Sălbăticia munṭilor, desiṣul pădurilor, liniṣtea poienilor ṣi frumuseṭea văilor au constituit cu adevărat vetre unde credinṭa în Dumnezeu nu s-a stins niciodată. Încă din secolul al IV lea, în Moldova …

Voievodul Alexandru cel Bun a dat sprijin Bisericii Ortodoxe, spre a fi o instituţie de bază în stat ṣi a întemeiat Episcopia Romanului. El a ridicat biserica din oraṣul Roman, înălţată de tatăl său, la rangul de catedrală episcopală cinstind astfel memoria înaintaşilor săi în scaunul Moldovei. În data de 13 septembrie 2009 conform hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Episcopia  Romanului a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie, cu titlul de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului.
În cadrul acestui complex sunt expuse o serie de obiecte cu o valoare istorică …

Valea Secului este un loc cu un farmec aparte unde de-a lungul timpului s-au întemeiat mai multe aşezăminte monahale la care vin zilnic în pelerinaj sute de credincioşi. Situat la aproximativ 12 kilometri de locul în care a copilărit Ion Creangă, drumul care duce spre aceste minunate locuri trece peste Ozana şi continuă de-a lungul pârâului Secu. După ce străbaṭi aproximativ 4 km de urcuş domol, pe lângă stânci şi codri bătrâni, apare în cale Mănăstirea Secu, o aṣezare monahală care dăinuie pe aceste locuri de peste 500 de ani.
Săpăturile …

Ţinutul Neamṭ este fără îndoială un loc al lăcaṣurilor de cult, a unora dintre cele mai frumoase biserici ṣi mănăstiri din România, care sunt vizitate în fiecare an de numeroṣi pelerini ṣi turiṣti. De la monumente ale arhitecturii gotice la cele ale stilului bizantin ori moldovenesc, lăcaṣele de cult din Neamṭ sunt recunoscute în toată lumea pentru frumuseṭea lor unică. Vă invităm să le vizitaṭi ṣi să redescoperiṭi trei dintre aceste mănăstiri a căror pictură interioară ne fac mândri ca suntem români.
Mănăstirea Agapia, care datează de la jumătatea secolului al …

Mănăstirea “Schimbarea la Faţă” de pe Muntele Ceahlău a fost construită în anul 1993 prin contribuţia credincioşilor care şi-au dorit un lăcăş de rugăciune pe aceste locuri sfinte. Ceahlăul este considerat muntele sacru al românilor şi atrage de la an la an din ce în ce mai mulţi credincioşi care urcă muntele pentru încărcarea trupului şi sufletului cu tot ceea ce presupune taina acestui miracol natural. Locul de rugăciune al acestor credincioşi îl reprezintă mănăstirea care duminica şi în zilele de sărbătoare devine neîncăpătoare.
De la ferestrele cladirii în care sunt …

În Ţinutul Neamţului mănăstirile, schiturile şi sihăstriile au constituit, în toţi cei peste şase sute de ani de existenţă, repere de moralitate, de pioşenie şi viaţă duhovnicească, de credinţă şi dăruire. Aceste lăcaşe de cult nu sunt numai un loc de rugăciune, artă sau cultură ele sunt şi o pagină vie a neamului românesc, adevărate monumente de arhitectură cu o istorie fabuloasă.
Aşezate într-un cadru natural care te îndeamnă la meditaţie şi rugăciune mănăstirile din Ţinutul Neamţului sunt mărturii vii ale moştenirii acestui popor. Frumuseţea naturii înconjurătoare din acest ţinut se …

Valea pârâului Secu este un loc care atrage an de an din ce în ce mai mulţi turişti. Peisajul superb dar şi numărul mare de aşezăminte monahale construite în această zonă fac din valea pârâului Secu un loc dedicat drumeţiilor şi plimbărilor în aer liber. Priveliştea oferită de cadrul natural este deosebit de frumoasă şi poate fi admirată în linişte, departe de zgomotul din oraş.
O rută deosebită pentru iubitorii de drumeţii o constituie drumul de pe firul pârâului Secu, un drum de aproximativ 4 km de urcuş domol, pe lângă …

Parcul Natural Vânători adăposteşte pe teritoriul său numeroase obiective turistice antropice. Cea mai mare atracţie dintre aceste obiective o constituie mănăstirile, vechi locaşuri monahale de cult care au dăinuit până astăzi. Printre ele se numără:
Mănăstirea Neamţ cunoscută şi sub denumirea de „Ierusalimul ortodoxiei române”, datează de pe vremea domnitorului Petru I Muşat şi este cea veche mănăstire din Moldova. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de voievodul Ştefan cel Mare şi este considerată cel mai interesant şi reprezentativ monument al arhitecturii vremii având faţadele bogat împodobite cu motive ornamentale. Pictura în …

Mănăstirea de la Războieni ctitorită de voievodul Ştefan cel Mare este o biserică mausoleu ridicată în amintirea sângeroasei bătălii de la Valea Albă din anul 1476. Bătălia de la Războinei – Valea Albă a rămas pomenită în istorie ca fiind una din cele mai înverşunate lupte ale moldovenilor cu turcii. Această biserică simbolizeză de fapt pomenirea unei înfrângeri, un omagiu adus luptătorilor moldoveni care şi-au apărat credinţa în care se născuseră şi patria străbună.
La urcarea sa pe tron, Ştefan cel Mare a găsit o ţară secătuită de numeroasele lupte duse …

Ceahlăul este un munte legendar, singurul din România şi al doilea din lumea creştină, după Muntele Athos, care are o zi de hram “Schimbarea la Faţă”, pe data de 6 august. Frumuseţea acestui munte sfânt, bogăţia florei şi faunei fac din Masivul Ceahlău unul dintre cei mai cunoscuţi şi vizitaţi munţi din ţară. Ajunşi aici, turiştii pot vizita şi cele trei lăcaşuri de cult care se găsesc pe Muntele Ceahlău.
Mănăstirea “Schimbarea la faţă” de pe Muntele Ceahlău a fost ctitorită în anul 1993 de către Î.P.S. Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe …

Ctitorită de voievodul Ştefan cel Mare, biserica de la Mănăstirea Tazlău a fost pictată atât în interior cât şi în exterior în anul 1496, an în care s-a terminat şi construcţia ei. După înscripţiile de deasupra uşii dintre pronaos şi pridvor reiese faptul ca pictura originala a bisericii a fost înoită între anii 1858-1859. În această perioadă interiorul bisericii a fost restaurat, iar pictura trebuia executată în ulei sub supravegherea unei comisii de control.
Pictorii au pictat în ulei doar Icoana Maicii Domnului cu pruncul în braţe din portalul pronaosului, Sf. …