Arhitectura populară
 
 
Cine merge pe drumurile din satele mai izolate de munte din judeţul Neamţ, mai poate vedea încă multe construcții tradiționale, adevărate mărturii de viață ale înaintașilor noștri.Construcțiile vechi se disting prin dimensiuni mai reduse, prin tehnici simple, prin echilibrul proporțiilor și armonia ansamblului decorativ.
Mergând pe ulițele satelor Pluton și Dolia – Pipirig, Nemțișor – Vînători Neamț, Curechiștea – Grumăzești, Ghindăoani, Mitocu Bălan – Crăcăoani, Cuejdiu – Gârcina, Poeni – Piatra Șoimului, Nechitu – Borlești și altele, poți admira și în prezent case cu cerdacul frumos împodobit, care impresionează prin …

Sătenii s-au născut şi au trăit la umbra pădurii, care le-a oferit adăpost şi hrană în vremile de restrişte, aerul curat, frumuseţea coroanelor verzi, bogăţia plantelor şi animalelor ce o populează, dar mai ales, le-a dăruit cel mai preţios material – lemnul, folosit la realizarea majorităţii lucrurilor necesare în gospodăria tradiţională. Arta lemnului este un domeniu foarte dezvoltat în Neamţ; cu motive şi forme tradiţionale sau mai noi, lemnarii iscusiţi îşi arată şi acum măiestria prin piesele de mobilier şi obiectele casnice pe care le realizează.
Galerie foto:
 

 
Muzeul Vasile Găman
 
Lada cu …

 
Împletitul de nuiele
Un meşteşug deosebit este cel al ”împletitului de nuiele”, din care se fac numeroase obiecte utilitar-decorative: coşuri de mare diversitate şi folosinţă, garnituri de mobilă de grădină: taburete, scaune, mese. Meşterii, numiţi ”coşărcari” sunt răspândiţi în zonele mai joase ale judeţului Neamţ, unde se cultivă ”mlada” – arbust cu ramuri subţiri şi flexibile – materia primă pentru împletituri. Standurile lor, cu bogate produse,  pot fi văzute pe şoseaua ce duce de la Roman spre Suceava, în satele Barticeşti şi Nisiporeşti, comuna Boteşti, dar coşărcari pricepuţi sunt şi în …

Portul popular din judeţul Neamţ constituie unul din cele mai reprezentative elemente de cultură populară şi se înscrie în caracteristicile generale ale portului moldovenesc. Realizate manual piesele de îmbrăcăminte populară erau lucrate cu multă răbdare şi miestrie folosindu-se modele originale.
Costumul tradiţional femeiesc se remarcă prin simplitatea pieselor din care era compus, şi anume: broboada pe cap, catrinţa, cămaşa cu poale, brâul şi brâneaţa, bondiţa, sumanul, opincile  şi traista. Toate piesele costumului erau lucrate de fiecare femeie şi decorate cu multă măiestrie doar casâncile negre sau înflorate, barizurile colorate, pantofii sau …

Nici o altă ocupaţie nu a creat o mai mare comuniune socială şi spirituală, ca ţesutul tradiţional din timpul iernii. Însuşi scriitorul Ion Creangă, care de copil a participat la astfel de activităţi, amintea că ”… în Humuleşti vuiau vătălile în toate părţile”. În aceste condiţii autonome de lucru s-a creat adevărata artă tradiţională a textilelor de casă, pentru că fiecare ţesătoare a adăugat, la modelul răspândit în sat, detalii personale ornamentale şi cromatice.
Neamţul este renumit pentru scoarţa ”cu trandafiri” din Ghindăoani, scoarţa ”cu flori” din Crăcăoani, scoarţa ”în nouri” …

Sătenii s-au născut şi au trăit la umbra pădurii, care le-a oferit adăpost şi hrană în vremile de restrişte, aerul curat, frumuseţea coroanelor verzi, bogăţia plantelor şi animalelor ce o populează, dar mai ales, le-a dăruit cel mai preţios material – lemnul, folosit la realizarea majorităţii lucrurilor necesare în gospodăria tradiţională. Arta lemnului este un domeniu foarte dezvoltat în Neamţ; cu motive şi forme tradiţionale sau mai noi, lemnarii iscusiţi îşi arată şi acum măiestria prin piesele de mobilier şi obiectele casnice pe care le realizează.

Muzeul Vasile Găman
Lada cu zestre …

Satul mănăstiresc de la Văratec este unul dintre cele mai mari sate de acest fel din țară și care, nu numai pentru vechimea caselor și chiliilor, face parte din patrimoniul nostru național. Satul este alcătuit din 180 de case, cu flori în curți și ceardacuri, respirând puritate. Căsuțele s-au grupat în jurul bisericilor pe măsură în care acestea au fost ridicate (biserica cu hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, 1817, biserica cu hramul Schimbarea la Față, 1847, biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, 1882). În sat, ne spune maica stareță Stavrofora …

De-a lungul timpului, costumul popular tradițional nemțean, prin formă, cromatică și ornament a constituit unul dintre cele mai importante moduri de manifestare a culturii populare de pe aceste meleaguri.
Îmbrăcămintea tradițională se încadrează în caracteristicile generale ale portului popular moldovenesc, însă adaugă elemente diverse și originale , specifice ținutului Neamțului. Costumul popular se diferenția după destinație- de lucru sau de sărbătoare- ori după zona din care provenea: muntenii purtau îmbrăcăminte în culori sobre și mai puțin ornamentată, în schimb portul celor de la campie beneficia de o explozie de culori.
Pentru executarea …

În Ţinutul Neamţului se păstrează şi astăzi un repertoriu bogat de tradiţii şi obiceiuri impresionant prin varietatea lui. Turiṣtii care vin aici au ocazia să cunoască interesantele ṣi frumoasele tradiṭii populare ale satelor din Ţinutul Neamṭului. O frumoasă expoziṭie de obiecte reprezentative pentru tehnica populară a acestor locuri se găseṣte în colecṭiile particulare ale meṣterilor populari nemṭeni. Obiectele lucrate manual de aceṣtia sunt mărturii vii ale ingeniozităṭii ṣi îndemânării lor.
Prin lucrăriile lor meṣterii nemṭeni aduc o preṭioasă contribuṭie la îmbogăṭirea artei populare româneṣti. Bogăṭia lor spirituală o regăsim în forme …

În Ţinutul Neamṭului simbolurile străvechi ale artei populare s-au păstrat cu toate că ṣi-au pierdut cu timpul semnificaṭiile iniṭiale. Meṣterii populari nemṭeni au reuṣit să aducă prin lucrările lor o preṭioasă contribuṭie la îmbogăṭirea artei populare româneṣti care deţine o deosebită valoare estetică şi documentară.
Satele nemţene duc mai departe ecoul unei bogate vieṭi spirituale, constituind în acelaṣi timp fondul statornic al tradiṭiilor populare, devenit izvor de inspiraṭie pentru creaṭia contemporană. Pe plaiurile nemţene încă se mai păstrează construcţii tradiţionale care reprezintă adevărate documente de viaţă ale înaintaşilor noştri. Aici, s-a …

Turiṣtii care vin în Ţinutul Neamṭului au ocazia să cunoască interesantele ṣi frumoasele tradiṭii populare care se mai păstrează ṣi astăzi pe la sate. O frumoasă expoziṭie de obiecte reprezentative pentru tehnica populară a acestor locuri se găseṣte în cadrul Muzeului de istorie ṣi etnografie din Târgu Neamṭ.
Amenajat în clădirea în care a funcṭionat Şcoala Domnească, muzeul de la Târgu Neamṭ se adresează cu precădere, tinerii generaṭii, care nu poate vedea astfel de relicve de tehnică populară, decât în cadrul altor muzee de etnografie. În cele ṣase săli ale muzeului …

În Ţinutul Neamṭului simbolurile străvechi ale artei populare s-au păstrat cu toate că ṣi-au pierdut cu timpul semnificaṭiile iniṭiale. Ele duc mai departe ecoul unei bogate vieṭi spirituale, constituind în acelaṣi timp fondul statornic al tradiṭiilor populare, devenit izvor de inspiraṭie pentru creaṭia contemporană.
Meṣterii populari din Ţinutul Neamṭului au adus prin lucrăriile lor o preṭioasă contribuṭie la îmbogăṭirea artei populare româneṣti. Bogăṭia lor spirituală o regăsim în forme ṣi stiluri artistice specifice care au contribuit la crearea unor interesante particularităṭi ale zonei. Obiectele tradiṭionale relevă gustul pentru frumos ṣi rafinamentul …

Pe meleagurile din Ţinutul Neamṭ oamenii se ocupau cu creṣterea animalelor reuṣind astfel să-ṣi asigure cele necesare pentru traiul zilnic. Cele mai multe animale se creṣteau în satele de munte unde bogatele păṣuni ṣi fâneṭe ofereau localnicilor condiṭii prielnice pentru această ocupaṭie. Nici astăzi nu lipsesc din peisajul de munte sau deal, turmele de oi sau cirezile de vite, conduse de bacii ṣi ciobanii iscusiṭi ṣi apărate de câinii protectori.
În doinele ṣi baladele populare, în creaṭiile literare ṣi în arta plastică se regăseṣte specificul vieṭii de păstor cu greutăṭile ṣi …

Pentru a-i vedea frumuseţea, trebuie mers la pas pe o potecă ce străbate culmea care urcă pe dreapta valea Şugăului şi apoi pădurea. Se mai poate merge în sat din valea Lapoşului pe un drum forestier cam stricat, dar pe care poate urca maşinile de teren. Chiar înainte de a ajunge la primele case, copacii fac loc unei privelişti de vis. Agăţaţi deasupra văii privirea ne este furată de frumuseţea Cheilor Şugăului, a Vârfului Criminişul şi a Vârfului Hăşmaşul Mare.
Satul Barnadu este un sat pitit sub vârfurile Ciurgăului, pe culmea …

În perioada 11 – 13 mai 2012 Ţinutul Neamţ a fost reprezentat la Târgul de Turism Rural al României, care a avut loc în Piaţa Sfatului din Braşov. Evenimentul s-a desfăşurat sub denumirea de “Ziua Satului Românesc” aflat la cea de a II-a ediţie.
La această manifestare Consiliul Judeţean Neamţ a participat cu două standuri amenajate în Piaţa Sfatului, în care s-a promovat produsul turisitic specific al Ţinutului Neamţ. S-au promovat astfel tradiţiile, arta meşteşugarilor, dar şi turismului ecumenic din  judeţul Neamţ.
Cu această ocazia a fost adus în atenţia publicului varietatea …